Baronul cerealelor din Moldova face legea la Marea Neagră! Vaja Jhashi a pus gheara pe Frial SA

Grupul Trans-Oil, controlat de milionarul Vaja Jhashi – liderul pieței cerealelor și uleiurilor din Republica Moldova – a primit toate aprobările oficiale pentru achiziția companiei Frial SA, operator strategic în Portul Constanța. Anunțul a fost făcut de subsidiara românească a grupului, Aragvi Sea Terminal SRL, care a obținut avizele necesare din partea Guvernului României și Consiliului Concurenței.

„Aceste aprobări confirmă transparența Grupului Trans-Oil, a acționarilor și a echipei de conducere, precum și viabilitatea modelului nostru de afaceri. Ne onorează încrederea acordată și le mulțumim autorităților române pentru sprijinul constant și cooperarea exemplară”, se arată într-un comunicat transmis de companie.

Evaluarea tranzacției a fost efectuată de Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD), iar Guvernul României a emis decizia de autorizare, validând legalitatea și oportunitatea economică a preluării Frial SA – o mișcare cheie în extinderea regională a imperiului controlat de Jhashi.

Contractul de achiziție a fost semnat în octombrie 2024 și face parte dintr-o strategie amplă a Trans-Oil de a-și extinde rețeaua logistică și comercială în Portul Constanța, un nod vital pentru comerțul cu cereale și uleiuri vegetale din regiune.

Piața cerealelor din Republica este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii TransOil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața R. Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#milioanr #vaja #Cereale #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Chișinăul se schimbă. Se construiește, se înalță, se modernizează. Dar, printre clădirile noi din sticlă și beton, orașul își ascunde o altă față: veche, abandonată și uitată. Aproape o mie de monumente istorice și de arhitectură se află în municipiul Chișinău. Sunt clădiri care păstrează memoria orașului, dar care, în loc să fie restaurate, se transformă încet în ruine. Unele au fațade degradate, atele sunt înconjurate de construcții moderne care le sufocă. Sunt cazuri când lucrările începute se opresc… Iar în spatele acestui peisaj trist, de cele mai multe ori, se ascund procedurile birocratice.

Arhitecții susțin că una dintre principalele probleme este modul în care funcționează Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI), instituție care examinează proiectele din zona istorică a Capitalei.

Problemele legate de activitatea Consiliului nu sunt însă noi. În 2022, Centrul Național Anticorupție a identificat riscuri de corupție în activitatea CNMI, inclusiv posibile conflicte de interese între membrii Consiliului și beneficiarii proiectelor. Instituția a recomandat atunci măsuri pentru reducerea acestor riscuri. Ministerul Culturii afirmă că, între timp, cadrul de organizare și funcționare al Consiliului a fost revizuit, inclusiv în ceea ce privește prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, examinarea documentației și publicarea deciziilor.

Totuși, rămâne întrebarea, de ce componența Consiliului de ani buni rămâne, în mare parte stabilă. În 2025, pentru funcțiile de membri au aplicat 10 arhitecți și trei reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale. Cinci dintre membrii care făceau parte din Consiliu în 2022 și-au continuat mandatul și după concursul din 2025.

#proiecte de arhitectură #Chisinau