Lovitură umilitoare pentru prietenul lui Putin, Schröder! Nemții i-au blocat contul și virează 500 000 de euro Rusiei

Banca germană Sparkasse a blocat contul fostului cancelar al Germaniei și prieten apropiat al lui Vladimir Putin, Gerhard Schröder, din cauza transferurilor primite din Rusia, potrivit publicației Bild. Schröder primea în mod regulat plăți de la filiala elvețiană a Gazprom, operatorul gazoductului Nord Stream 2, companie în al cărei consiliu de supraveghere deține o funcție de conducere.

Concret, Schröder încasa aproximativ 200.000 de euro la fiecare șase luni din partea Nord Stream 2, însă, începând cu mijlocul anului 2024, banca Sparkasse a început să respingă plățile, returnând banii înapoi către un cont din Luxemburg. În total, fostul cancelar nu a mai putut încasa aproape 500.000 de euro.

Oficialii Sparkasse au justificat măsura prin temerile legate de posibile sancțiuni secundare impuse de SUA, deși Schröder nu figurează pe listele de sancțiuni, iar restricțiile împotriva proiectului Nord Stream 2 sunt în vigoare încă din 2022.

Blocarea contului a venit la scurt timp după ce, în iunie 2024, funcția de președinte al consiliului de administrație al Sparkasse Hannover a fost preluată de Belit Onay, primarul orașului Hannover, membru al Partidului Verzilor, cunoscut pentru criticile sale vehemente la adresa lui Schröder. Onay a susținut inclusiv retragerea titlului de cetățean de onoare al orașului acordat fostului cancelar, din cauza refuzului acestuia de a rupe legăturile cu Rusia după declanșarea războiului în Ucraina.

Schröder, în vârstă de 81 de ani, menține o relație apropiată cu Putin, deși a numit războiul „o greșeală” și a propus un așa-zis „plan de pace” care presupunea ca Ucraina să renunțe la ambițiile de aderare la NATO, să cedeze Crimeea Rusiei, dar să păstreze Donbasul, cu condiția ca limba rusă să devină a doua limbă oficială în regiune. Planul a fost respins.

Amintim că, în mai 2022, Bundestagul a decis să-i retragă lui Schröder privilegiile de fost cancelar, inclusiv biroul de șase cabinete și șase angajați, păstrându-i doar pensia și dreptul la pază personală. Costurile cu staff-ul său atingeau până la 400.000 de euro pe an, iar în martie același an, mai mulți membri ai echipei, inclusiv șeful de cabinet și scriitorul de discursuri, au refuzat să mai colaboreze cu Schröder din cauza poziției sale față de Rusia.

Fost cancelar între 1998 și 2005, Schröder a fost ulterior președinte al consiliului de administrație al Rosneft și al comitetului acționarilor Nord Stream AG, dar a părăsit aceste funcții după începerea războiului. El a refuzat, de asemenea, o funcție în consiliul de administrație al Gazprom, temându-se de posibilele sancțiuni. Potrivit The New York Times, contractele cu companiile energetice ruse i-au adus anual aproape 1 milion de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Gerhard Schröder #banca #Vladimir Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.