Lovitură umilitoare pentru prietenul lui Putin, Schröder! Nemții i-au blocat contul și virează 500 000 de euro Rusiei

Banca germană Sparkasse a blocat contul fostului cancelar al Germaniei și prieten apropiat al lui Vladimir Putin, Gerhard Schröder, din cauza transferurilor primite din Rusia, potrivit publicației Bild. Schröder primea în mod regulat plăți de la filiala elvețiană a Gazprom, operatorul gazoductului Nord Stream 2, companie în al cărei consiliu de supraveghere deține o funcție de conducere.

Concret, Schröder încasa aproximativ 200.000 de euro la fiecare șase luni din partea Nord Stream 2, însă, începând cu mijlocul anului 2024, banca Sparkasse a început să respingă plățile, returnând banii înapoi către un cont din Luxemburg. În total, fostul cancelar nu a mai putut încasa aproape 500.000 de euro.

Oficialii Sparkasse au justificat măsura prin temerile legate de posibile sancțiuni secundare impuse de SUA, deși Schröder nu figurează pe listele de sancțiuni, iar restricțiile împotriva proiectului Nord Stream 2 sunt în vigoare încă din 2022.

Blocarea contului a venit la scurt timp după ce, în iunie 2024, funcția de președinte al consiliului de administrație al Sparkasse Hannover a fost preluată de Belit Onay, primarul orașului Hannover, membru al Partidului Verzilor, cunoscut pentru criticile sale vehemente la adresa lui Schröder. Onay a susținut inclusiv retragerea titlului de cetățean de onoare al orașului acordat fostului cancelar, din cauza refuzului acestuia de a rupe legăturile cu Rusia după declanșarea războiului în Ucraina.

Schröder, în vârstă de 81 de ani, menține o relație apropiată cu Putin, deși a numit războiul „o greșeală” și a propus un așa-zis „plan de pace” care presupunea ca Ucraina să renunțe la ambițiile de aderare la NATO, să cedeze Crimeea Rusiei, dar să păstreze Donbasul, cu condiția ca limba rusă să devină a doua limbă oficială în regiune. Planul a fost respins.

Amintim că, în mai 2022, Bundestagul a decis să-i retragă lui Schröder privilegiile de fost cancelar, inclusiv biroul de șase cabinete și șase angajați, păstrându-i doar pensia și dreptul la pază personală. Costurile cu staff-ul său atingeau până la 400.000 de euro pe an, iar în martie același an, mai mulți membri ai echipei, inclusiv șeful de cabinet și scriitorul de discursuri, au refuzat să mai colaboreze cu Schröder din cauza poziției sale față de Rusia.

Fost cancelar între 1998 și 2005, Schröder a fost ulterior președinte al consiliului de administrație al Rosneft și al comitetului acționarilor Nord Stream AG, dar a părăsit aceste funcții după începerea războiului. El a refuzat, de asemenea, o funcție în consiliul de administrație al Gazprom, temându-se de posibilele sancțiuni. Potrivit The New York Times, contractele cu companiile energetice ruse i-au adus anual aproape 1 milion de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Gerhard Schröder #banca #Vladimir Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fermierii din Republica Moldova se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra veniturilor, după ce prețurile de achiziție la floarea-soarelui au scăzut cu până la 850 de lei pe tonă față de mijlocul lunii septembrie, în timp ce transportul cerealelor și oleaginoaselor către portul Giurgiulești s-a scumpit cu 40–45% comparativ cu sezonul trecut. Economistul Iurie Rija avertizează că piața agricolă este afectată simultan de ieftinirea produselor, creșterea cheltuielilor logistice și incertitudinile legate de exporturile prin Marea Neagră.

Potrivit analizei pieței cerealelor din 22 octombrie 2026, cea mai pronunțată scădere este înregistrată la floarea-soarelui. Față de 6 octombrie, prețurile de achiziție au coborât cu 100–200 de lei pe tonă în nordul și centrul țării, iar în zona Comrat–Ceadîr-Lunga diminuarea a ajuns la 500 de lei pe tonă.

Comparativ cu mijlocul lunii septembrie, pierderile de preț sunt și mai mari. În nordul și centrul Republicii Moldova, floarea-soarelui s-a ieftinit cu 600–850 de lei pe tonă, echivalentul unei reduceri de 7–9%. În sud, scăderea este de aproximativ 4%, iar în portul Giurgiulești de 2–3%.

În prezent, floarea-soarelui este achiziționată cu 8.200–8.500 de lei pe tonă în nordul țării, cu 8.300–8.700 de lei în centru și cu 8.800–9.000 de lei în sud. În portul Giurgiulești, prețurile ajung la 9.200–9.300 de lei pe tonă, față de maximum 9.600 de lei la începutul lunii octombrie.

La Bălți, unde activează întreprinderi de procesare, prețul ajunge la 8.700 de lei pe tonă, însă plata se face la termen, ceea ce poate accentua dificultățile de lichiditate ale fermierilor.

În paralel, transportul recoltei a devenit mai scump. Potrivit lui Iurie Rija, expedierea unei tone de cereale de la Bălți până în portul Giurgiulești costă aproximativ 750 de lei, iar din Hâncești – 500 de lei. Comparativ cu sezonul precedent, tarifele transportului rutier au crescut cu 40–45%.

Această situație afectează în special agricultorii din nordul Republicii Moldova, care trebuie să suporte cheltuieli mai mari pentru a-și transporta producția către cumpărătorii și exportatorii din sud.

Economistul atrage atenția și asupra unui fenomen tot mai răspândit, denumit „depozitul pe roți”. Din cauza capacităților insuficiente de depozitare, o parte dintre fermieri încarcă recolta direct din combine în camioane, deși în zona portului Giurgiulești se formează cozi de așteptare.

Problemele logistice sunt amplificate de situația de securitate din Marea Neagră. Potrivit analizei, în urma atacurilor recente, costurile asigurărilor pentru navele și încărcăturile care tranzitează zonele economice exclusive ale României și Bulgariei au crescut de până la trei ori.

Pe anumite rute, primele de asigurare împotriva riscurilor de război au ajuns la 0,5% din valoarea navei, iar unele companii de asigurări limitează sau refuză acoperirea acestor riscuri.

Aceste evoluții ar putea provoca o nouă majorare a costurilor transportului maritim, reducând competitivitatea cerealelor și oleaginoaselor exportate din Republica Moldova.

Pe piața grâului, prețurile au rămas relativ stabile în interiorul țării față de începutul lunii octombrie. În nord, grâul este achiziționat cu 2.650–2.800 de lei pe tonă, în centru cu 2.750–3.100 de lei, iar în sud cu 3.000–3.200 de lei.

În schimb, în portul Giurgiulești, prețurile au crescut cu 50–100 de lei pe tonă, ajungând la 3.550–3.600 de lei. Diferența dintre prețurile din nordul țării și cele din port poate ajunge la 900 de lei pe tonă, însă o parte importantă a acesteia este absorbită de cheltuielile de transport.

Orzul reprezintă o excepție și este singura cultură analizată care s-a scumpit în toate regiunile față de începutul lunii. În sud, prețurile au crescut cu 100–200 de lei pe tonă, până la 2.800–3.100 de lei. La Giurgiulești, orzul este cumpărat cu 3.350–3.400 de lei pe tonă. Iurie Rija explică evoluția prin reducerea stocurilor disponibile, dar precizează că numărul cumpărătorilor rămâne limitat.

În cazul porumbului, prețurile sunt relativ stabile și oscilează între 2.900 și 3.400 de lei pe tonă în funcție de regiune, în timp ce la Giurgiulești ajung la 3.600 de lei.

Totuși, ploile recente au majorat umiditatea boabelor până la 22–23% în nord și aproximativ 20% în centru. Din cauza cheltuielilor pentru uscare, numeroși agricultori ar putea amâna recoltarea până la apariția temperaturilor negative. În același timp, recolta se anunță mai bună decât în sezonul precedent, cu randamente estimate la 5–6 tone pe hectar în nordul și centrul țării.

Presiuni suplimentare vin și de pe bursele internaționale. Potrivit analizei lui Iurie Rija, contractele futures pentru grâu cu livrare în decembrie au coborât pe bursa Euronext din Paris cu 8,75 euro pe tonă, până la 232,75 euro. Economistul asociază ieftinirea cu așteptările privind eventuala reluare a negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina.

Un posibil acord care ar facilita exporturile prin Marea Neagră ar putea aduce pe piață volume suplimentare de cereale din cele două țări, accentuând presiunea asupra prețurilor.

În analiza sa, Rija estimează că exporturile rusești de grâu din octombrie ar putea fi de numai 2,5 milioane de tone, comparativ cu 5,4 milioane de tone în aceeași lună a anului trecut. În cazul unei normalizări a transporturilor, o parte din volumele acumulate ar putea ajunge pe piețele internaționale.