Bomba cifrelor: 1,9 miliarde de euro de la UE? Ioniță spune adevărul: Ajung doar să plătim datoriile vechi

26 Mai 2025, 11:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Mai 2025, 11:18 // Actual //  Ursu Victor

Ajutorul financiar promis de Uniunea Europeană pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde de euro – este privit de unii cu entuziasm, de alții cu scepticism, însă, în realitate, această sumă nu acoperă decât o parte din nevoile urgente ale țării, avertizează economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză recentă.

Potrivit lui Ioniță, dacă ne uităm la experiența ultimilor patru ani (2021–2024), în care Moldova a trecut prin crize multiple – pandemie, criză energetică, război în regiune – observăm un model clar: din cele 4,4 miliarde de euro atrase în această perioadă, doar 17% au fost granturi (743 milioane euro), iar restul au fost împrumuturi interne și externe. Mai grav, aproape jumătate din acești bani – adică 2 miliarde de euro – s-au dus direct pe dobânzi (750 milioane euro) și rambursarea creditelor vechi (1,25 miliarde euro).

Astfel, din cei 4,4 miliarde de euro atrași, doar 2,4 miliarde de euro au fost efectiv disponibili pentru investiții concrete: reparații de drumuri, achiziții de gaze naturale sau alte proiecte punctuale.

Pentru perioada 2025–2027, tabloul nu este mai optimist. Moldova are deja planificate plăți uriașe: 830 milioane euro pentru dobânzi, 950 milioane euro pentru rambursarea creditelor externe, Adică, aproape 1,8 miliarde de euro vor fi cheltuiți doar pentru a onora datoriile vechi.

În acest context, avertizează Ioniță, cei 1,9 miliarde de euro promiși de UE vor fi consumați aproape integral pentru plata datoriilor, fără să rămână bani pentru dezvoltarea reală sau investiții.

Pentru a acoperi nevoile minime de funcționare ale statului, Moldova are nevoie de încă 1,8 miliarde de euro. Iar pentru a face un salt semnificativ spre modernizare, reforme și apropierea reală de standardele Uniunii Europene, țara ar avea nevoie de încă 1,8 miliarde de euro anual, estimează economistul.

„Ajutorul UE e binevenit, dar realitatea dură este că Moldova, pentru a supraviețui, are nevoie de cel puțin 3,6 miliarde de euro, iar pentru a face un pas real spre transformare și dezvoltare, trebuie să găsească alte 5 miliarde de euro”, concluzionează Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Ian. 2026, 14:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Ian. 2026, 14:29 // Actual //  Grîu Tatiana

Primele zile după trecerea Bulgariei la euro au venit cu un șoc pentru populație. În doar 48 de ore, prețurile la produse de bază și servicii au crescut vizibil. Un exemplu este pâinea: un produs care costa 0,89 leva pe 31 decembrie a ajuns la 1,19 leva pe 2 ianuarie, adică aproximativ 0,61 euro, ceea ce înseamnă o scumpire de peste 30% într-un timp extrem de scurt, scrie novinite.com.

Scumpirile s-au extins rapid și în mediul online, unde au fost observate majorări greu de explicat. De exemplu, unele recipiente din plastic au urcat într-o singură zi de la 5,23 euro la 10,22 euro, practic o dublare a prețului. În alte cazuri, cizme de cauciuc care costau 49,99 leva înainte de trecerea la euro au fost listate la 49,99 euro după 1 ianuarie, ceea ce înseamnă aproape 98 de leva, adică aproape dublu. Au existat și situații absurde, precum o pizza afișată la 18,75 leva (circa 9,6 euro), dar care la finalizarea comenzii apărea la 36,67 euro, adică de aproape patru ori mai mult.

Nici serviciile publice nu au rămas la vechile tarife. La Sofia, parcarea în zonele centrale a fost majorată la 2 euro pe oră, față de echivalentul a aproximativ un euro înainte de schimbarea monedei.

Avocatul Martin Kostov spune că, în mod normal, trecerea la euro ar fi trebuit să fie o simplă operațiune tehnică, bazată pe un curs fix și pe reguli clare de conversie. „Legea face o diferență clară între recalcularea prețului și scumpire. Ceea ce vedem acum este că mulți comercianți folosesc confuzia pentru a testa cât de mult pot crește prețurile fără a fi sancționați”, afirmă Kostov.

Potrivit acestuia, problema reală nu este euro, ci lipsa de reacție a autorităților. Atunci când regulile nu sunt aplicate ferm, perioada de tranziție devine teren fertil pentru abuzuri, iar nota de plată ajunge, în final, la cetățeni.