Ajutorul financiar promis de Uniunea Europeană pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde de euro – este privit de unii cu entuziasm, de alții cu scepticism, însă, în realitate, această sumă nu acoperă decât o parte din nevoile urgente ale țării, avertizează economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză recentă.
Potrivit lui Ioniță, dacă ne uităm la experiența ultimilor patru ani (2021–2024), în care Moldova a trecut prin crize multiple – pandemie, criză energetică, război în regiune – observăm un model clar: din cele 4,4 miliarde de euro atrase în această perioadă, doar 17% au fost granturi (743 milioane euro), iar restul au fost împrumuturi interne și externe. Mai grav, aproape jumătate din acești bani – adică 2 miliarde de euro – s-au dus direct pe dobânzi (750 milioane euro) și rambursarea creditelor vechi (1,25 miliarde euro).
Astfel, din cei 4,4 miliarde de euro atrași, doar 2,4 miliarde de euro au fost efectiv disponibili pentru investiții concrete: reparații de drumuri, achiziții de gaze naturale sau alte proiecte punctuale.
Pentru perioada 2025–2027, tabloul nu este mai optimist. Moldova are deja planificate plăți uriașe: 830 milioane euro pentru dobânzi, 950 milioane euro pentru rambursarea creditelor externe, Adică, aproape 1,8 miliarde de euro vor fi cheltuiți doar pentru a onora datoriile vechi.
În acest context, avertizează Ioniță, cei 1,9 miliarde de euro promiși de UE vor fi consumați aproape integral pentru plata datoriilor, fără să rămână bani pentru dezvoltarea reală sau investiții.
Pentru a acoperi nevoile minime de funcționare ale statului, Moldova are nevoie de încă 1,8 miliarde de euro. Iar pentru a face un salt semnificativ spre modernizare, reforme și apropierea reală de standardele Uniunii Europene, țara ar avea nevoie de încă 1,8 miliarde de euro anual, estimează economistul.
„Ajutorul UE e binevenit, dar realitatea dură este că Moldova, pentru a supraviețui, are nevoie de cel puțin 3,6 miliarde de euro, iar pentru a face un pas real spre transformare și dezvoltare, trebuie să găsească alte 5 miliarde de euro”, concluzionează Veaceslav Ioniță.
