Rusia rămâne fără minți luminate: Cel mai mare exod de cercetători din ultimii 25 de ani

27 Mai 2025, 17:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Mai 2025, 17:25 // Actual //  Ursu Victor

Conflictul armat dintre Rusia și Ucraina a declanșat un exod fără precedent al oamenilor de știință ruși, stabilind un record negativ în ultimele două decenii și jumătate. Potrivit cercetării realizate de Andrei Lovakov de la Centrul German de Studii în Învățământ Superior și Știință, între 2022 și 2024, Rusia a pierdut anual aproximativ 0,8% dintre cercetătorii activi incluși în baza de date Scopus, care conține 856.853 de profiluri de autori cu afiliere în Rusia.

Pentru comparație, înainte de război, rata anuală de pierdere a cercetătorilor era mult mai mică, variind între 0,05% și 0,17%. Ritmul actual de migrație este de peste 4 ori mai mare decât în perioada de dinaintea invaziei Ucrainei și a atins un nivel record din anul 2000 încoace – atunci, 0,88% dintre cercetători au părăsit țara.

Datele arată că exodul intelectual din Rusia a fost o tendință constantă în ultimele 25 de ani, cu o scurtă perioadă de redresare în prima jumătate a anilor 2010, când numărul cercetătorilor care soseau în Rusia depășea pe cel al celor care plecau. Criza s-a acutizat din nou în 2018, iar după izbucnirea războiului, procesul a explodat: între 2021 și 2023, rata netă de migrație a cercetătorilor a scăzut de la minus 0,17 la minus 0,83, al doilea cel mai slab rezultat din istorie. Chiar și în anii 1990, pierderile erau mai mici, cu un coeficient de migrație între minus 0,36 și minus 0,64.

Cei mai mulți cercetători ruși care au părăsit țara s-au stabilit în Germania, SUA și Elveția, dar în ultimii ani a crescut interesul și pentru destinații mai puțin tradiționale, precum Armenia, Emiratele Arabe Unite și Kazahstan. În schimb, așa-numitele „țări prietene” – China și India – nu au înregistrat un aflux semnificativ de specialiști ruși. Un indiciu al corectitudinii analizei lui Lovakov este scăderea bruscă a coeficientului de migrație în Elveția (de la minus 0,018 în 2019 la minus 0,294 în 2024), cel mai probabil ca urmare a deciziei CERN de a întrerupe colaborarea cu cercetătorii ruși.

Exodul a afectat toate domeniile științei, dar cele mai mari pierderi s-au înregistrat în fizică, astronomie, informatică și matematică – domenii în care Rusia avea tradițional un potențial puternic. Lovakov avertizează că această tendință reprezintă un semnal de alarmă major pentru sistemul academic rus, subminând grav capacitatea de inovație a țării și reducând influența științifică a Rusiei la nivel global. „Exodul fără precedent al cercetătorilor ruși va avea consecințe pe termen scurt și lung, atât pentru sistemul academic din Rusia, cât și pentru comunitatea științifică internațională”, concluzionează studiul.

Deși nu există date oficiale complete despre amploarea exodului, alte surse confirmă indirect magnitudinea fenomenului. De exemplu, între 2022 și 2023, aproximativ 11,1% dintre dezvoltatorii ruși de software de pe GitHub și-au schimbat țara de reședință în profilurile publice. Un alt studiu realizat în 2024 de cercetătorii britanici Maia Chankseliani și Elizaveta Belkina, folosind datele ORCID, indică faptul că aproximativ 2.500 de cercetători au părăsit Rusia după februarie 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.