Banii pentru climă, trimiși la război: Comisia Europeană autorizează finanțarea industriei de apărare

Comisia Europeană a dat undă verde statelor membre UE să utilizeze banii rămași din Fondul pentru Redresare și Reziliență (RRF) pentru finanțarea proiectelor din domeniul apărării, inclusiv pentru accelerarea producției de armament, potrivit Politico.

Decizia vizează o sumă rămasă de aproximativ 335 miliarde de euro, dintr-un total de 650 miliarde de euro alocați în 2021 pentru redresarea post-pandemie. Inițial, fondul era destinat tranziției verzi (37%) și digitalizării (20%), însă noul context geopolitic – inclusiv războiul declanșat de Rusia și presiunile NATO pentru creșterea cheltuielilor de apărare – a determinat Bruxellesul să flexibilizeze utilizarea acestor resurse.

Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că fondurile pot fi direcționate către proiecte care susțin securitatea, inclusiv cyberapărare, pregătirea pentru crize și, indirect, chiar producția de armament. El a invocat exemplul Spaniei, care intenționează să investească o parte din bani în consolidarea securității cibernetice.

Statele membre au termen până în august 2026 să negocieze cu Comisia obiectivele revizuite și să acceseze banii. În paralel, Comisia a cerut Parlamentului European și guvernelor naționale să includă în reglementările fondului european de apărare posibilitatea utilizării RRF ca mecanism de cofinanțare.

Decizia vine în contextul în care unele țări europene au propus o nouă emisiune de obligațiuni comune pentru a finanța cheltuielile militare, idee respinsă de alte state membre. Redirecționarea banilor din RRF evită confruntarea politică și permite finanțarea comună a apărării, fără a recurge la noi împrumuturi europene.

Potrivit planurilor discutate în cadrul NATO, țările membre ar urma să aloce până la 5% din PIB pentru securitate, dintre care 3,5% direct pentru apărare și 1,5% pentru domenii conexe.

Această mutare confirmă transformarea Uniunii Europene într-un actor geopolitic tot mai axat pe securitate și apărare, într-un moment în care războiul din Ucraina și incertitudinea legată de sprijinul SUA sub o posibilă nouă administrație Trump pun presiune pe capacitățile defensive ale Europei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#armament #finanțare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.