Economia sângerează pe șosele! Moldova pierde anual 450 de milioane de dolari din cauza accidentelor rutiere!

În ciuda eforturilor de reducere a numărului de accidente rutiere, Republica Moldova continuă să plătească un preț uriaș pentru fiecare coliziune de pe drumurile sale. Potrivit estimărilor oficiale, consecințele sociale și economice ale accidentelor rutiere din 2023 s-au ridicat la aproape 450 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă 2,7% din PIB-ul național – o pierdere masivă pentru o economie în dezvoltare.

Datele apar în noul Program Național de Siguranță Rutieră 2025–2030, care subliniază faptul că Republica Moldova pierde anual echivalentul investițiilor în infrastructură, educație sau sănătate, doar din cauza traumelor și deceselor rutiere.

Accidentele rutiere au provocat, anul trecut, 209 decese și peste 2.300 de persoane rănite, iar costul unui singur deces a fost estimat la aproape 95.000 de dolari, în timp ce rănile grave au adăugat alte sute de milioane la factura plătită din buzunarele contribuabililor. Cea mai mare parte a acestor pierderi revine statului sub formă de cheltuieli medicale, prestații sociale, pierderi de productivitate și reabilitare.

Raportul avertizează că, în ciuda scăderii treptate a numărului total de accidente în ultimul deceniu, în 2023 s-a înregistrat o creștere de peste 5,5% a numărului de persoane decedate, comparativ cu anul precedent. Principala cauză: viteza excesivă, responsabilă pentru peste un sfert din totalul coliziunilor fatale.

În lipsa unor investiții majore și a unei strategii coerente, Moldova riscă să piardă în continuare resurse uriașe în fiecare an. Potrivit unui model economic citat în document, dacă statul ar investi anual doar 0,2% din PIB în siguranța rutieră – aproximativ 33 de milioane de dolari –, s-ar putea salva 93 de vieți anual și s-ar evita pierderi de peste 168 de milioane de dolari, obținându-se un raport cost-beneficiu de 6,9 ori.

În ciuda acestor perspective, autoritățile recunosc că doar 0,25% din finanțarea actuală pentru siguranță rutieră provine din surse guvernamentale, iar fonduri dedicate pentru prevenție, educație rutieră și tratament post-accident lipsesc aproape cu desăvârșire.

Programul național adoptat recent de Guvernul Recean vizează, până în 2030, reducerea cu cel puțin 50% a deceselor rutiere, în conformitate cu obiectivele ONU. Însă fără finanțare consistentă și aplicarea fermă a legilor, drumul spre siguranță rămâne anevoios și plin de victime.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#accidente #PIB #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul jucător de tenis și om de afaceri Ion Țiriac a devenit din nou subiectul presei internaționale, după ce un amplu reportaj a scos în evidență că românul a reușit să construiască o avere estimată la peste 2,1 miliarde de dolari, depășind astfel orice alt nume din istoria tenisului mondial – inclusiv legende precum Roger Federer, Novak Djokovic și Rafael Nadal.

Deși nu a fost niciodată o vedetă de top pe terenul de joc – cel mai bun clasament al său fiind locul 55 ATP – Ion Țiriac a câștigat Roland Garros la dublu alături de Ilie Năstase și a fost parte a echipei României care a atins finala Cupei Davis în 1972. Însă adevărata sa performanță s-a scris în afara terenului, prin investiții strategice și o viziune rar întâlnită în lumea sportului.

După căderea comunismului, Țiriac a fondat prima bancă privată din România, punând bazele unui imperiu financiar care s-a extins în asigurări, leasing, automobile, imobiliare și sport. În 2002, a preluat turneul de tenis Masters 1000 de la Madrid și l-a transformat într-unul dintre cele mai profitabile evenimente din circuit, schimbând data în calendar și revoluționând formatul, notează profit.ro.

Conform Forbes, averea sa este cu mult peste cele ale superstarurilor tenisului actual:

Roger Federer: 550 milioane dolari
Serena Williams: 300 milioane dolari
Novak Djokovic: 250 milioane dolari
Rafael Nadal: 240 milioane dolari
La doar 21 de ani, Carlos Alcaraz a acumulat aproximativ 70 milioane dolari din premii și sponsorizări, dar rămâne la mare distanță de miliardarul român.

Cu un stil de viață opulent, Țiriac este cunoscut și pentru pasiunea sa pentru automobile – deținând o colecție de peste 400 de mașini rare, expuse publicului la Muzeul Țiriac Collection. Una dintre celebrele sale povești implică un Ferrari F40 uitat timp de 10 ani într-o parcare din München, pe care și l-a amintit doar la insistențele administratorului garajului.

Ion Țiriac a fost, de-a lungul anilor, și o figură inovatoare – uneori controversată – în organizarea de turnee. A introdus zgura albastră la Madrid în 2012 și a înlocuit copiii de mingi cu modele profesioniste, generând reacții puternice în lumea tenisului.

Astăzi, la 85 de ani, Țiriac rămâne cel mai bogat tenisman din toate timpurile, un simbol al tranziției de la sportiv de performanță la vizionar în afaceri. Turneul Țiriac Open din București îi poartă numele și onorează contribuția sa la dezvoltarea tenisului românesc. Dintr-un copil crescut în lipsuri, într-o Românie marcată de război, Ion Țiriac a devenit un nume sinonim cu succesul în Europa de Est.