Rușii taie gazul Transnistriei și cer provocări contra Chișinăului! Planul lui Kirienko, dezvăluit de Slusari

Transnistria se confruntă cu o criză energetică fără precedent, după ce Federația Rusă ar fi redus brusc volumele de gaz livrate regiunii separatiste, anunță membrul Consiliului de Administrație Energocom, Alexandr Slusari.

„Statiile de comprimare sunt închise, uzinele au început deja să trimită muncitorii în șomaj tehnic, iar până la sfârșitul săptămânii se așteaptă sistarea totală a activității industriale din lipsă de gaz metan”, a declarat Slusari într-o postare publică. El a avertizat că inclusiv alimentarea cu metan pentru transport ar putea fi oprită în scurt timp.

Mai grav, Slusari spune că în regiune circulă informații potrivit cărora autoritățile de la Tiraspol ar fi fost condiționate de Kremlin să lanseze „provocări directe” la adresa Chișinăului, ca preț pentru reluarea livrărilor de gaze.

„Se vorbește că această cerință ar veni chiar din partea lui Serghei Kirienko, adjunctul administrației prezidențiale a Federației Ruse și responsabilul de dosarul Transnistriei. Este o amenințare indirectă, dar foarte clară”, a precizat Slusari.

Gazprom a mai sistat livărările de metan în stânga Nistrului, de la 1 ianuarie 2025, iat începând cu 14 februarie, livrările în Transnistria au fost reluate conform următoarei scheme. Compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gaz la granița cu Moldova. Offshore-ul din Dubai plătește pentru gaz, iar la graniță, gazul (3,2 milioane metri cubi) este preluat de Moldovagaz și trimis la Tiraspol pe baza unei plăți anticipate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnitria #gaz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.