Lumea se întoarce împotriva dolarului: Asia deschide frontul economic

Dolarul american nu mai este rege absolut peste economia globală. Pe măsură ce realizează că „dolarul poate fi folosit ca o armă” de către Statele Unite, tot mai multe țări asiatice renunță treptat la moneda americană și aleg să folosească propriile valute în comerț și investiții. O schimbare de percepție care rescrie regulile economiei mondiale.

Dependența economiei mondiale de dolarul american slăbește vizibil, iar Asia se află în prima linie a acestei transformări. Sub presiunea tensiunilor geopolitice cauzate de politicile economice imprevizibile ale SUA și a dorinței de a reduce expunerea la fluctuațiile valutare, tot mai multe economii asiatice iau măsuri spre utilizarea monedelor locale în tranzacțiile comerciale și în investiții. Dolarul nu mai este perceput doar ca monedă de schimb, ci și ca instrument de presiune politică din partea SUA: „Țările au realizat că dolarul poate fi folosit ca o armă, în sancțiuni și în comerț, iar asta va schimba complet jocul”, a explicat expertul în strategie valutară pentru Asia al grupului bancar britanic Barclays, Mitul Kotecha, potrivit analizei realizate miercuri de CNBC, citat de mediafax.ro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#referinta #moneda #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea vârstei medii a alegătorilor din Republica Moldova aduce o prezență mai stabilă și mai ridicată la urne, însă acest lucru se datorează în principal electoratului vârstnic, în timp ce tinerii rămân slab reprezentați, cu o implicare ceva mai activă în diaspora decât în țară. Concluziile aparțin expertului economic Veaceslav Ioniță, prezentate în emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit acestuia, la alegerile prezidențiale din 2024 au votat în total 54,4% dintre alegători în primul tur și 59,1% în turul doi. Prezența a fost mai ridicată pe malul drept al Nistrului (68,2% și respectiv 70,2%) și foarte redusă în stânga Nistrului (8,8% și 14,3%). Diaspora a avut o participare mai modestă, dar în creștere: 25,2% în primul tur și 34,5% în turul doi. În Chișinău, prezența a fost de 66% și respectiv 69,3%.

La capitolul vârstă, diferențele sunt semnificative. Tinerii între 18 și 25 de ani au participat la vot în proporție de 41,3% în primul tur și 46,2% în al doilea, cifre sub media națională. În schimb, persoanele de peste 65 de ani au avut o prezență covârșitoare: 79,7% și 83,5% la cele două tururi. „Cei mai activi alegători sunt cei între 66 și 75 de ani – nouă din zece au mers la vot la alegerile prezidențiale”, a subliniat Ioniță.

Expertul remarcă faptul că în țară și în stânga Nistrului diferența între participarea tinerilor și a vârstnicilor este uriașă, pe când în diasporă aproape că dispare – toate categoriile de vârstă votează la nivel similar. La Chișinău însă, unde locuiește cea mai mare parte a tinerilor, prezența acestora este surprinzător de scăzută.

„Nemobilizarea tinerilor poate crea probleme pentru partidele care sunt percepute drept reprezentanți ai acestei generații, dar care în ziua votării rămân fără susținători activi la urne”, a avertizat Veaceslav Ioniță.