Statistici care dor! În stânga Nistrului, pensia medie abia trece de 1800 lei

În timp ce salariile și pensiile moldovenilor de pe malul drept au crescut vizibil în ultimii ani, locuitorii din regiunea separatistă din stânga Nistrului trăiesc cu venituri aproape de două ori mai mici. Avertismentul vine de la economistul Veaceslav Ioniță, expert la IDIS „Viitorul”, care a prezentat vineri, 13 iunie 2025, în cadrul emisiunii „Analize economice”, un tablou alarmant al prăpastiei economice care se adâncește între cele două maluri ale Nistrului.

Potrivit lui Ioniță, în primul trimestru din 2025, salariul mediu în stânga Nistrului a fost de 7.600 de lei, în timp ce pe malul drept a atins 14.600 lei. Pensiile urmează aceeași tendință: 1.859 lei în stânga Nistrului față de 3.800 lei în dreapta. În 2024, pensiile din regiune au scăzut în termeni reali cu 0,8%, iar salariile au crescut modest, cu doar 4,1%, sub rata inflației.

„În timp ce pe malul drept veniturile salariale au crescut real cu 8%, pe malul stâng creșterea a fost mult mai slabă, iar pensiile chiar au scăzut. Practic, pensionarii din stânga Nistrului sunt astăzi mai săraci decât în 2015”, a subliniat Ioniță.

În ciuda unor prețuri mai mici la resurse energetice, regiunea transnistreană este marcată de o inflație cumulată de 970% din 2001 până în prezent, mult peste media de 624% de pe malul drept. Astfel, bunăstarea reală a populației a fost erodată constant. „Ceea ce cumpărai în 2001 cu un leu în stânga Nistrului, acum costă aproape 10 lei”, a spus expertul.

În plus, datele demografice reale arată un declin sever: deși administrația de la Tiraspol declară oficial 450.000 de locuitori, Ioniță estimează că populația reală este în jur de 280.000, dintre care peste 150.000 se află în afara regiunii.

Economia regiunii a stagnat. PIB-ul nominal al malului stâng a crescut nesemnificativ din 2021 până în 2024 – de la 19,3 miliarde la 20,1 miliarde de ruble – și rămâne cu 70% sub nivelul din 1989. În schimb, malul drept a recuperat peste 73% din nivelul economic de dinaintea colapsului sovietic.

„În ultimii 14 ani, PIB-ul malului drept a crescut cu o medie anuală de 2,6%, pe când în stânga Nistrului – doar cu 0,45%. Un ritm de creștere de șase ori mai slab. Practic, oamenii de acolo trăiesc astăzi la nivelul anilor 2000, în timp ce restul țării a mers înainte”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnitria pensie #ecoomie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.