Lovitură devastatoare! Israelul paralizează cel mai mare zăcământ de gaze al Iranului

Iranul a suspendat parțial extracția de gaze naturale la zăcământul South Pars, cel mai mare din lume, după ce un atac cu dronă lansat de Israel sâmbătă a provocat un incendiu și o explozie majoră în infrastructura de producție, potrivit presei iraniene, notează Reuters.

Conform Reuters, atacul a dus la oprirea unuia dintre cele patru blocuri de producție de la South Pars, zăcământ situat în sudul provinciei Bushehr, care asigură aproximativ 70% din producția totală de gaze a Iranului. Cu rezerve dovedite de 28 de trilioane de metri cubi, South Pars este esențial pentru economia iraniană. În prezent, Iranul produce anual circa 250 miliarde de metri cubi de gaz — echivalentul a 6% din producția globală — însă cea mai mare parte este consumată intern.

Atacul face parte dintr-o serie de lovituri israeliene concentrate asupra infrastructurii energetice a Iranului. Potrivit Al Jazeera, au fost bombardate și o mare bază petrolieră din apropierea zonei Shahraan din Teheran și rafinăria Shahr-e Rey, una dintre cele mai importante din țară.

Experții citați de ING notează că Israelul a vizat cu precădere capacitățile energetice destinate consumului intern, încercând să provoace un blocaj economic major. Ca răspuns, Iranul a lansat atacuri cu rachete asupra infrastructurii energetice israeliene, inclusiv rafinării și depozite de combustibil din orașul Haifa, potrivit cercetătorului Alex Vatanka de la Middle East Institute.

„Schimbul de lovituri, care a început ca o campanie israeliană de distrugere a capacităților nucleare și de eliminare a oamenilor de știință și comandanților iranieni, s-a transformat într-un proces de distrugere reciprocă a infrastructurilor critice”, a explicat Vatanka.

Conform surselor oficiale iraniene, atacurile israeliene din ultimele zile s-au soldat cu cel puțin 80 de morți și 800 de răniți. Autoritățile israeliene raportează 10 morți și 180 de persoane rănite de partea lor. Conflictul dintre cele două state pare să escaladeze într-un război total al energiei, cu implicații grave pentru întreaga regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Iran #Israel

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.