Pro-Vlah ieri, pro-PAS azi – deputatul plângăcios o scuză pe milionara Acbaș

Deputatul PAS, Vasile Grădinaru — devenit cunoscut publicului drept „deputatul plângăcios” după ce a susținut un discurs cu lacrimi în ochi în Parlament evocând sacrificiile familiei sale — a fost întrebat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, dacă nu a existat nemulțumire în partid față de candidatura Mariei Acbaș la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Întrebarea a venit în contextul în care Acbaș s-a regăsit anterior și pe listele Congresului Civic, condus de Mark Tkaciuk, care în prezent face parte din Blocul Alternativa — formațiune oponentă PAS.

Grădinaru a evitat să dea un răspuns tranșant despre trecutul politic al Acbaș, dar a oferit o justificare a traseismul politic: „În Republica Moldova, doar 5% din populație e dispusă să se implice politic. Avem un istoric în care oameni au trecut dintr-un partid în altul. Ce contează e intenția — dacă e sinceră și dacă rămâi pe o linie coerentă”.

Parlamentarul PAS a lăudat faptul că Acbaș nu s-a implicat în mișcări anti-europene: „N-am văzut-o protestând la Bruxelles împotriva Uniunii Europene, ca alții. N-am văzut-o cerând aderarea la Uniunea Euroasiatică”.

Acbaș a susținut-o în 2024 pe Maia Sandu la prezidențiale, iar anterior pe Irina Vlah, fosta bașcană a Găgăuziei, în campania electorală din autonomie. Imaginea apare pe canalul de Telegram al lui Dmitrii Cîrîcu.

Maria Acbaș este proprietara fabricii de lactate „OLOI PAK”, una dintre cele mai importante companii de profil din sudul țării. În 2023, firma a raportat o cifră de afaceri de 127 milioane lei, cu 27% mai mare decât în 2022, și un profit net de 20,2 milioane lei, în creștere cu 45,3%. Cota sa de piață este estimată la 3,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#acbaș #gradinaru #milionara

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Vamal propune reguli noi pentru vămuirea coletelor poștale internaționale, cu proceduri pentru declarare, control, plata taxelor și returul coletelor. Proiectul de regulament, publicat pentru consultări publice, introduce un sistem în mare parte electronic și stabilește exact ce tip de declarație trebuie folosită în funcție de valoarea și natura bunurilor.

Coletele care intră în Republica Moldova sunt împărțite în patru categorii. Prima cuprinde trimiterile cu obiecte de corespondență, a doua – coletele cu bunuri de până la 150 de euro, a treia – cele cu valoarea între 150,01 și 1 000 de euro, iar a patra – coletele care depășesc 1 000 de euro.

Pentru coletele de până la 150 de euro comandate online, atunci când se aplică regimul special pentru vânzările la distanță, va fi folosită declarația vamală simplificată. În funcție de mecanismul fiscal utilizat, TVA poate fi calculată și achitată de intermediarul implicat în vânzare. În acest caz, intermediarul este responsabil atât de plata TVA, cât și, după caz, de obligațiile privind garanția.

Există și situația în care operatorul poștal prezintă coletul la vamă în numele destinatarului. Atunci operatorul poștal va încasa TVA de la persoana care primește coletul și o va transfera la bugetul de stat. Tot operatorul va trebui să asigure garanția prevăzută de legislație, dacă aceasta este necesară.

Pentru coletele de până la 150 de euro pentru care este datorată TVA, liberul de vamă va fi acordat numai după ce sistemul vamal verifică dacă taxa a fost achitată sau dacă există o garanție suficientă pentru acoperirea ei. Regulamentul permite, în anumite condiții, achitarea TVA într-un termen de până la 30 de zile, cu condiția existenței garanției.

O atenție aparte este acordată coletelor primite de persoane fizice. Vama va analiza dacă bunurile sunt destinate consumului personal sau dacă pot indica o activitate comercială. Vor fi luate în calcul natura și cantitatea produselor, precum și caracterul ocazional al trimiterii. Destinatarul trebuie să confirme că bunurile nu sunt destinate activității comerciale. Dacă nu poate confirma acest lucru, funcționarul vamal poate schimba categoria coletului.

Pentru coletele trimise de la o persoană fizică la alta, cu caracter necomercial, rămân prevăzute anumite scutiri de drepturi de import pentru bunurile de până la 150 de euro, cu respectarea limitelor cantitative stabilite de legislație. Regulamentul prevede și că, în anumite cazuri, frecvența acestor trimiteri nu poate depăși un colet la 14 zile, indiferent de operatorul poștal utilizat.

Un alt detaliu important este că, dacă într-un colet sunt mai multe tipuri de produse, costurile de transport care nu sunt deja incluse în valoarea mărfurilor vor fi repartizate între produse în funcție de greutatea lor. Regulamentul prevede, de asemenea, că valoarea bunurilor trebuie justificată prin documentele care însoțesc coletul, iar Serviciul Vamal poate solicita acte suplimentare dacă are dubii asupra valorii declarate.

Proiectul reglementează inclusiv situațiile în care un colet trebuie returnat expeditorului. Pentru coletele care au fost deja puse în liberă circulație cu plata TVA, operatorul poștal va trebui să transmită datele privind returul și să solicite invalidarea declarației vamale, potrivit procedurii stabilite în regulament.

Noul regulament este prevăzut să intre în vigoare la 1 octombrie 2026.

#colete din străinătate #tva pentru colete #serviciul vamal