Pro-Vlah ieri, pro-PAS azi – deputatul plângăcios o scuză pe milionara Acbaș

Deputatul PAS, Vasile Grădinaru — devenit cunoscut publicului drept „deputatul plângăcios” după ce a susținut un discurs cu lacrimi în ochi în Parlament evocând sacrificiile familiei sale — a fost întrebat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, dacă nu a existat nemulțumire în partid față de candidatura Mariei Acbaș la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Întrebarea a venit în contextul în care Acbaș s-a regăsit anterior și pe listele Congresului Civic, condus de Mark Tkaciuk, care în prezent face parte din Blocul Alternativa — formațiune oponentă PAS.

Grădinaru a evitat să dea un răspuns tranșant despre trecutul politic al Acbaș, dar a oferit o justificare a traseismul politic: „În Republica Moldova, doar 5% din populație e dispusă să se implice politic. Avem un istoric în care oameni au trecut dintr-un partid în altul. Ce contează e intenția — dacă e sinceră și dacă rămâi pe o linie coerentă”.

Parlamentarul PAS a lăudat faptul că Acbaș nu s-a implicat în mișcări anti-europene: „N-am văzut-o protestând la Bruxelles împotriva Uniunii Europene, ca alții. N-am văzut-o cerând aderarea la Uniunea Euroasiatică”.

Acbaș a susținut-o în 2024 pe Maia Sandu la prezidențiale, iar anterior pe Irina Vlah, fosta bașcană a Găgăuziei, în campania electorală din autonomie. Imaginea apare pe canalul de Telegram al lui Dmitrii Cîrîcu.

Maria Acbaș este proprietara fabricii de lactate „OLOI PAK”, una dintre cele mai importante companii de profil din sudul țării. În 2023, firma a raportat o cifră de afaceri de 127 milioane lei, cu 27% mai mare decât în 2022, și un profit net de 20,2 milioane lei, în creștere cu 45,3%. Cota sa de piață este estimată la 3,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#acbaș #gradinaru #milionara

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.