Șefa Comisiei Europene a început turneul pentru anunțarea planurilor de redresare și reziliență

Ursula von der Leyen și-a început turneul european în țările care au ok-ul Comisiei pentru PNRR. Startul se dă în Spania și Portugalia. Turneul care o va purta în mai multe capitale europene are ca scop anunțarea aprobării planurilor de investiții și de reforme menite să ajute la depășirea crizei economice generate de pandemie, scrie Aleph News.

Într-o foarte mare măsură ele vor finanța prin PNRR acele părți ale economiei pentru care ficare țară aduce valoare adăugată la nivelul UE. Astfel, Germania dorește să digitalizeze întreaga producție, investind peste 1 miliard de euro în proiecte. Franța va pune accent pe dezvoltarea sectorului hi-tech. Planurile Franței și Germaniei prezintă chiar și timeline-ul implementării proiectelor. Planurile lor, dar și al Poloniei, au un lucru în comun: dezvoltă masiv acele domenii pe care respectivele țări le consideră ca fiind motoare de dezvoltare și anume: Franța pune accent pe resursa umană, Germania pe automatizări, iar Polonia pe agricultură. Danemarca vedem că a inclus o subcomponentă dedicată digitalizării IMM-urilor.

Portugalia pune accent pe acest lucru. Investițiile sale în aceasta componentă se ridică la 1.36 miliarde de euro. Franța vrea să creeze un cadru pentru acces mai facil la contracte publice și pregătește scutiri de taxe și impozite. Investițiile în fonduri regionale sunt de aproximativ 250 milioane de euro. Danemarca are pe agenda sa un program de subvenții pentru digitalizarea sectorului. Și Spania i se alătură în acest sens. Aceasta alocă 16 miliarde de euro pentru digitalizarea IMM-urilor dar și către recuperarea turismului.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a lăudat cu certificatul verde electronic și a spus că e nerăbdătoare să vadă cum va funcționa acesta de-a lungul călătoriilor sale în Europa.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene: „Plănuiesc acum să-mi încep turul prin 27 de state membre pentru Next Generation EU, planul nostru de recuperare și reziliență. Și sunt foarte curioasă să testez și să văd cum va funcționa acest certificat.”

#ursula von der leyen #planuri de redresare #rezilienta #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.