Vacanță fiscală de trei ani pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii nou-create, propunerea Respect Moldova

Vacanță fiscală de trei ani pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii nou-create, propunerea Partidului „Respect Moldova” anunțată într-o conferință de presă la Parlament. Deputatul Veaceslav Nigai, vicepreședinte al formațiunii, a explicat necesitatea lansării acestei inițiative legislative prin rata extrem de scăzută a supraviețuirii întreprinderilor mici din țara noastră.

„Multe din aceste afaceri noi se confruntă cu provocări imense în primii ani de activitate, iar rata de supraviețuire este prea mică. De aceea, lansăm această inițiativă. Nu este vorba doar de o scutire de taxe; ci de o investiție în curajul și potențialul antreprenorilor moldoveni. Vrem să le oferim sprijinul necesar pentru a-și pune afacerile pe picioare, a crește și a contribui și mai mult la bunăstarea noastră comună”, a menționat deputatul.

Parlamentarul a precizat că o astfel de vacanță fiscală nu va afecta semnificativ colectările la bugetul de stat. „Impactul bugetar estimat este minim, dar beneficiile pe termen mediu și lung vor fi enorme”.

Vicepreședinta „Respect Moldova”, Iulia Costin, a specificat că aproape 35 la sută din întreprinderile mici și mijlocii din țara noastră se închid în primul an de activitate, iar costurile înalte descurajează antreprenorii, inclusiv concetățenii noștri care au revenit de peste hotare

„Estimăm că, anual, apar aproximativ 4.000-5.000 de companii. Din acestea, un procent important, mai ales cele micro și mici, aleg să achite impozitul pe venit în cotă fixă – 1%, pentru cei fără TVA, și 4% pentru plătitorii de TVA. Aplicând aceste regimuri de plată la o cifră medie de afaceri anuală de 300.000 lei per întreprindere nouă, ajungem la următoarea estimare: contribuția totală a întreprinderilor noi la buget sub formă de impozit pe venit este de aproximativ 20-25 milioane lei pe an”, a explicat Iulia Costin.

Ea a atras atenția că suma la care statul ar „renunța” în primii trei ani de activitate pentru un start-up este relativ mică, reprezentând doar 5-6% din totalul veniturilor din impozit de la toate IMM-urile. Prin urmare, o vacanță fiscală ar avea un impact bugetar minim, dar ar genera un beneficiu enorm pentru aceste afaceri aflate la început de drum.

Datele Biroului Național de Statistică pentru 2023 arată că cifra de afaceri a IMM-urilor a reprezentat aproximativ 45% din totalul cifrei de afaceri pe economie, ajungând la aproape 286 de miliarde de lei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Vamal propune reguli noi pentru vămuirea coletelor poștale internaționale, cu proceduri pentru declarare, control, plata taxelor și returul coletelor. Proiectul de regulament, publicat pentru consultări publice, introduce un sistem în mare parte electronic și stabilește exact ce tip de declarație trebuie folosită în funcție de valoarea și natura bunurilor.

Coletele care intră în Republica Moldova sunt împărțite în patru categorii. Prima cuprinde trimiterile cu obiecte de corespondență, a doua – coletele cu bunuri de până la 150 de euro, a treia – cele cu valoarea între 150,01 și 1 000 de euro, iar a patra – coletele care depășesc 1 000 de euro.

Pentru coletele de până la 150 de euro comandate online, atunci când se aplică regimul special pentru vânzările la distanță, va fi folosită declarația vamală simplificată. În funcție de mecanismul fiscal utilizat, TVA poate fi calculată și achitată de intermediarul implicat în vânzare. În acest caz, intermediarul este responsabil atât de plata TVA, cât și, după caz, de obligațiile privind garanția.

Există și situația în care operatorul poștal prezintă coletul la vamă în numele destinatarului. Atunci operatorul poștal va încasa TVA de la persoana care primește coletul și o va transfera la bugetul de stat. Tot operatorul va trebui să asigure garanția prevăzută de legislație, dacă aceasta este necesară.

Pentru coletele de până la 150 de euro pentru care este datorată TVA, liberul de vamă va fi acordat numai după ce sistemul vamal verifică dacă taxa a fost achitată sau dacă există o garanție suficientă pentru acoperirea ei. Regulamentul permite, în anumite condiții, achitarea TVA într-un termen de până la 30 de zile, cu condiția existenței garanției.

O atenție aparte este acordată coletelor primite de persoane fizice. Vama va analiza dacă bunurile sunt destinate consumului personal sau dacă pot indica o activitate comercială. Vor fi luate în calcul natura și cantitatea produselor, precum și caracterul ocazional al trimiterii. Destinatarul trebuie să confirme că bunurile nu sunt destinate activității comerciale. Dacă nu poate confirma acest lucru, funcționarul vamal poate schimba categoria coletului.

Pentru coletele trimise de la o persoană fizică la alta, cu caracter necomercial, rămân prevăzute anumite scutiri de drepturi de import pentru bunurile de până la 150 de euro, cu respectarea limitelor cantitative stabilite de legislație. Regulamentul prevede și că, în anumite cazuri, frecvența acestor trimiteri nu poate depăși un colet la 14 zile, indiferent de operatorul poștal utilizat.

Un alt detaliu important este că, dacă într-un colet sunt mai multe tipuri de produse, costurile de transport care nu sunt deja incluse în valoarea mărfurilor vor fi repartizate între produse în funcție de greutatea lor. Regulamentul prevede, de asemenea, că valoarea bunurilor trebuie justificată prin documentele care însoțesc coletul, iar Serviciul Vamal poate solicita acte suplimentare dacă are dubii asupra valorii declarate.

Proiectul reglementează inclusiv situațiile în care un colet trebuie returnat expeditorului. Pentru coletele care au fost deja puse în liberă circulație cu plata TVA, operatorul poștal va trebui să transmită datele privind returul și să solicite invalidarea declarației vamale, potrivit procedurii stabilite în regulament.

Noul regulament este prevăzut să intre în vigoare la 1 octombrie 2026.