Investiții cu pază. Companiile care revin în Rusia, în vizorul procurorilor

22 Iun. 2025, 08:58
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2025, 08:58 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Procuratura Generală a Federației Ruse va monitoriza îndeaproape orice tentativă de revenire a afacerilor străine în Rusia, după valul de retrageri provocat de sancțiuni și războiul din Ucraina. Anunțul a fost făcut de procurorul general Igor Krasnov, în cadrul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg, relatează Reuters.

„Vom urmări cu atenție acțiunile guvernului. Vom analiza condițiile în care vor reveni partenerii străini care au plecat într-un mod incorect”, a spus Krasnov, adăugând că este important ca firmele rusești să nu fie dezavantajate: „Trebuie să lucrăm pentru ca drepturile antreprenorilor noștri să fie respectate, iar condițiile lor de operare să fie avantajoase. Aceste companii rusești au ocupat deja nișele lăsate libere”.

Procuratura Generală, instituție care în ultimii ani a obținut în instanță confiscarea a zeci de întreprinderi, susține că deja a readus în proprietatea statului active în valoare de 2,4 trilioane de ruble.

Deși autoritățile ruse declară că există interes din partea investitorilor străini și pregătesc reguli pentru reintrare, nu au fost primite solicitări concrete de revenire, potrivit unor surse din sectoarele energetic și bancar citate de Reuters.

„Se întorc doar din discursurile oficialilor, nu și în realitate”, a comentat un reprezentant din domeniul energiei. „Unii poate ar vrea să revină, pentru că vorbim de bani, dar nu în contextul actual”, a adăugat o altă sursă.

Ministrul de finanțe Anton Siluanov a recunoscut la același forum că „nu există deocamdată cereri de revenire, dar simte că situația se schimbă și interesul pentru investiții în Rusia ar crește”.

Fostul viceguvernator al Băncii Centrale a Rusiei, economistul Serghei Aleksașenko, a declarat pentru Reuters că, chiar dacă războiul s-ar încheia mâine, marile companii nu vor mai vedea Rusia ca pe o destinație sigură pentru investiții.

„Situația privind drepturile de proprietate se înrăutățește cu fiecare zi”, a avertizat Aleksașenko. În ultimii trei ani, autoritățile ruse au naționalizat zeci de companii, printre care: traderul de cereale „Rodnye Polia”, aeroportul „Domodedovo”, gigantul imobiliar Raven Russia, producătorul de metale „Dalpolimetall” și compania petrolieră „Boreț”.

„Astăzi, în Rusia, nu există nimic cu adevărat atrăgător care să justifice revenirea masivă a investitorilor străini”, a conchis economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!