Justiție cu statut de VIP! Averea lui Ion Malanciuc, noul judecător constituțional, în cifre

Ion Malanciuc, desemnat recent judecător la Curtea Constituțională a Republicii Moldova, intră în funcție cu o avere impresionantă, conform declarației sale de avere pentru anul 2024. Magistratul a raportat venituri anuale de peste 725.000 lei, provenite din salarii și activități auxiliare.

Printre principalele surse de venit se numără: 519.461 lei – salariu de la Curtea Supremă de Justiție, 1250 euro/lună și 2500 euro/lună – venituri din chirii pentru două apartamente din Chișinău, 17.728 lei – remunerare pentru activitate intelectuală oferită de National Center for State Courts și 90.000 și 173.300 euro – venituri din vânzarea a două apartamente.

Soția sa, Irina Malanciuc, a obținut venituri salariale din funcții publice și de reprezentant al statului în mai multe entități, inclusiv Energocom, Tracom și Hotelul Zarea, cu un total cumulat de aproximativ 196.000 lei.

Malanciuc deține: o casă de locuit și un teren intravilan evaluate la câte 240.000 euro fiecare, dobândite în 2025, un apartament de 46,7 m² (307.411 lei) și un garaj (124.000 lei) și un automobil Toyota RAV4, fabricat în 2020, evaluat la 26.100 dolari.

Judecătorul a declarat un depozit bancar de 50.000 euro la Victoriabank și două împrumuturi: 200.000 lei (din 2020, de la o rudă), 70.000 euro (contractat în 2025).

Malanciuc a cheltuit 142.000 lei pentru educația copilului, la Liceul „Orizont” și aproape 140.000 lei pentru servicii de intermediere imobiliară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#malanciuc #avare #judecator

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România ar putea deveni gazda Black Sea AI Gigafactory, o fabrică de inteligență artificială de ultimă generație care va deservi nu doar Uniunea Europeană, ci și Republica Moldova, Ucraina, Turcia și întreaga regiune a Mării Negre. Potrivit Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), scrisoarea oficială de intenție a fost deja transmisă Comisiei Europene, relatează Agerpres.

„Proiectul depus nu este doar despre construirea unui AI Giga Factory în România, ci reprezintă accesul real la infrastructură de ultimă generaţie pentru fraţii noştri din Republica Moldova și partenerii din Ucraina şi Turcia. Este despre a ne asigura că nicio țară din această regiune nu rămâne în urmă”, a declarat ministrul interimar Bogdan Ivan.

Scrisoarea de intenție, transmisă de Autoritatea pentru Digitalizarea României, propune instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații strategice: Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II). Alegerea acestora este motivată de proximitatea față de infrastructura energetică nucleară, conexiunea la rețele europene de fibră optică și capacitatea de integrare în nodurile digitale continentale.

Fabrica va fi alimentată de un mix energetic de până la 1.500 MW, utilizând surse fără emisii de carbon, inclusiv energie nucleară. Inițiativa urmărește să transforme România într-un hub regional pentru calcul de înaltă performanță și să contribuie la suveranitatea digitală a Uniunii Europene.

Dimensiunea de securitate cibernetică este o prioritate, proiectul beneficiind de expertiza României în domeniu și de găzduirea Centrului European de Competențe în Securitate Cibernetică (ECCC).

Conform MEDAT, Black Sea AI Gigafactory va funcționa ca un catalizator pentru inovație în Europa Centrală și de Est, sprijinind reconstrucția digitală în Ucraina, integrarea tehnologică a Republicii Moldova și extinderea serviciilor AI în Serbia și Turcia.

„Propunerea României este unică în peisajul european și reflectă un angajament ferm pentru valorile europene, pentru coeziune și pentru transformare digitală durabilă”, se arată în comunicatul oficial.