Bătălie pe mega-watt! Licitația de 200 milioane de euro pentru energie verde are câștigătorii desemnați

Ministerul Energiei a anunțat astăzi rezultatele licitației pentru desemnarea producătorilor eligibili mari în sectorul energiei regenerabile, cu o capacitate totală adjudecată de 165 MW. Câștigătorii vor construi parcuri eoliene și fotovoltaice, iar investițiile estimate se ridică la 200 de milioane de euro în următorii trei ani.

Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă susținută de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, și secretara de stat Carolina Novac.

După analiza celor 8 oferte financiare, 5 proiecte au fost desemnate câștigătoare pentru capacitatea totală de 105 MW:

Lumina Noastră SRL – 2 parcuri cu o capacitate totală de 65 MW, la prețurile de 1,2498 lei/kWh și 1,3298 lei/kWh;
Navitas Energy SRL – 2 parcuri (12,5 MW total) cu tarifele de 1,4120 lei/kWh și 1,4200 lei/kWh;
Windnova SRL – un parc de 27,5 MW, cu prețul de 1,4298 lei/kWh.
Câștigători – energie fotovoltaică (60 MW)
Din cele 24 de oferte, 6 proiecte au fost selectate pentru energia solară:

KKK Invest SRL – un parc de 5,7 MW, la prețul de 1,1399 lei/kWh;
Lumina Noastră SRL – 5 parcuri totalizând 54,3 MW, cu tarife între 1,1398 și 1,1900 lei/kWh.
„Ne bucurăm să vedem un interes real al investitorilor locali și un potențial care ne oferă speranțe solide pentru viitor. Aceste licitații contribuie la construirea unei cooperări regionale reziliente, care reduce riscurile și protejează cetățenii”, a declarat ministrul Junghietu.

O nouă rundă de licitații este planificată pentru octombrie 2025, pentru 173 MW în eolian, incluzând pentru prima dată soluții de stocare de până la 22 MW. Ofertele vor putea fi depuse până în martie 2026.

Republica Moldova oferă trei forme de sprijin pentru producătorii de energie verde:

Facturarea netă – pentru micii producători (din 2024, înlocuiește contorizarea netă);
Tarif fix 15 ani – pentru centrale sub 4 MW eolian/biogaz;
Preț fix 15 ani – pentru centrale mai mari, atribuite prin licitații.
Producătorii desemnați vor avea contracte garantate cu Energocom pentru o perioadă de 15 ani, la prețul ofertat, ajustabil la inflație. Centralele urmează a fi instalate în cel mult 36 de luni, după publicarea hotărârii de Guvern privind atribuirea statutului de „producător eligibil mare”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fotovoltaica #cistigatori #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.