Bătălie pe mega-watt! Licitația de 200 milioane de euro pentru energie verde are câștigătorii desemnați

Ministerul Energiei a anunțat astăzi rezultatele licitației pentru desemnarea producătorilor eligibili mari în sectorul energiei regenerabile, cu o capacitate totală adjudecată de 165 MW. Câștigătorii vor construi parcuri eoliene și fotovoltaice, iar investițiile estimate se ridică la 200 de milioane de euro în următorii trei ani.

Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă susținută de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, și secretara de stat Carolina Novac.

După analiza celor 8 oferte financiare, 5 proiecte au fost desemnate câștigătoare pentru capacitatea totală de 105 MW:

Lumina Noastră SRL – 2 parcuri cu o capacitate totală de 65 MW, la prețurile de 1,2498 lei/kWh și 1,3298 lei/kWh;
Navitas Energy SRL – 2 parcuri (12,5 MW total) cu tarifele de 1,4120 lei/kWh și 1,4200 lei/kWh;
Windnova SRL – un parc de 27,5 MW, cu prețul de 1,4298 lei/kWh.
Câștigători – energie fotovoltaică (60 MW)
Din cele 24 de oferte, 6 proiecte au fost selectate pentru energia solară:

KKK Invest SRL – un parc de 5,7 MW, la prețul de 1,1399 lei/kWh;
Lumina Noastră SRL – 5 parcuri totalizând 54,3 MW, cu tarife între 1,1398 și 1,1900 lei/kWh.
„Ne bucurăm să vedem un interes real al investitorilor locali și un potențial care ne oferă speranțe solide pentru viitor. Aceste licitații contribuie la construirea unei cooperări regionale reziliente, care reduce riscurile și protejează cetățenii”, a declarat ministrul Junghietu.

O nouă rundă de licitații este planificată pentru octombrie 2025, pentru 173 MW în eolian, incluzând pentru prima dată soluții de stocare de până la 22 MW. Ofertele vor putea fi depuse până în martie 2026.

Republica Moldova oferă trei forme de sprijin pentru producătorii de energie verde:

Facturarea netă – pentru micii producători (din 2024, înlocuiește contorizarea netă);
Tarif fix 15 ani – pentru centrale sub 4 MW eolian/biogaz;
Preț fix 15 ani – pentru centrale mai mari, atribuite prin licitații.
Producătorii desemnați vor avea contracte garantate cu Energocom pentru o perioadă de 15 ani, la prețul ofertat, ajustabil la inflație. Centralele urmează a fi instalate în cel mult 36 de luni, după publicarea hotărârii de Guvern privind atribuirea statutului de „producător eligibil mare”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fotovoltaica #cistigatori #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China își propune să devină nu doar fabrica lumii, ci și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele străine. Pentru Republica Moldova, această schimbare ar putea reprezenta o oportunitate de export, însă realitatea comercială arată un dezechilibr. În 2025, Moldova a importat mărfuri chinezești de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, în timp ce exporturile moldovenești către China au însumat doar 8,5 milioane de dolari. Astfel, importăm de circa 147 de ori mai mult decât reușim să vindem pe piața chineză, constată economistul Iurie Rija într-o analiză privind perspectivele comerciale dintre cele două țări.

Potrivit economistului, dimensiunea pieței chineze oferă oportunități mari. În 2025, comerțul exterior al Chinei a atins 45,47 trilioane de yuani, dintre care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de perioada similară a anului precedent și a depășit ritmul de creștere a exporturilor. În același timp, excedentul comercial al Chinei s-a redus cu 4,7%.

Cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea pieței chineze nu înseamnă automat contracte profitabile pentru producătorii moldoveni. Principalele obstacole sunt accesul efectiv al produselor pe piață, taxele vamale, costurile logistice și capacitatea companiilor de a asigura livrări constante.

Un pas a fost făcut la 4 noiembrie 2026, când Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete. Documentul deschide noi perspective pentru pomicultorii moldoveni, însă, înaintea primelor livrări, exportatorii trebuie să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile practice de acces pe piață.

În paralel, protocolul cu privire la exportul mierii se află încă în proces de finalizare. În februarie 2025 a fost semnat și un document referitor la exportul făinii din semințe de struguri și al făinii din semințe de floarea-soarelui. Economistul atrage atenția că aceste categorii de produse nu trebuie confundate automat cu semințele, uleiul sau șrotul, deoarece fiecare produs poate avea cerințe vamale și sanitare diferite.

O situație complicată se înregistrează în cazul vinurilor moldovenești. Potrivit analizei, China aplică o taxă vamală de 14% pentru vinul îmbuteliat și de 20% pentru vinul vrac. La acestea se adaugă acciza de 10% și TVA de 13% la import. În cazul vinului îmbuteliat, povara fiscală cumulată ajunge la aproximativ 43% din valoarea vamală, conform calculelor prezentate de economist.

În schimb, producătorii din Georgia și din alte state care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale au avantajul unei taxe vamale de 0%. Această diferență pune vinificatorii moldoveni într-o poziție mai dificilă în competiția pentru consumatorul chinez.

O altă problemă este transportul. Pentru produsele agricole cu valoare relativ redusă pe tonă, precum făina din semințe de floarea-soarelui, cheltuielile logistice pot consuma o parte considerabilă a profitului. În cazul cireșelor, provocările sunt și mai mari, deoarece este necesară menținerea unui lanț frigorific neîntrerupt și livrarea rapidă până la cumpărător. Vinurile necesită, la rândul lor, condiții corespun