Test de română pentru cetățenie: Parlamentul vrea reguli mai dure pentru noii moldoveni

Parlamentul Republicii Moldova se pregătește să modifice substanțial legislația privind cetățenia, în încercarea de a elimina lacunele legale, a preveni fraudele și a aduce procedurile în linie cu standardele europene. Proiectul noii legi privind cetățenia Republicii Moldova a fost examinat în cadrul ședinței comune a Comisiei juridice, numiri și imunități și a Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică.

Una dintre cele mai importante noutăți este introducerea condiției obligatorii de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției de către persoanele care solicită cetățenia moldovenească. Inițiativa are ca scop consolidarea integrării civice și culturale a noilor cetățeni și protejarea valorilor constituționale.

Potrivit proiectului, cetățenia va putea fi obținută prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă, curatelă, redobândire sau naturalizare. Totodată, vor fi unificate procedurile de dobândire a cetățeniei pentru a elimina discriminările și a asigura egalitate între solicitanți, cu o delimitare clară în funcție de vârstă.

Pentru a combate tentativele de fraudă, noul proiect prevede un mecanism strict de verificare a documentelor, care va include analiza istoricului de călătorii internaționale, a antecedentelor financiare, a stării de sănătate și a integrității solicitantului. În ultimii ani, autoritățile au identificat circa 100 de tentative de obținere frauduloasă a cetățeniei.

Cererea de dobândire a cetățeniei va putea fi depusă doar personal, fiind eliminată posibilitatea utilizării procurilor sau a intermediarilor. De asemenea, legea va prevedea respingerea cererilor din motive tehnice și refuzul în cazul în care persoanele nu întrunesc criteriile legale sau se află sub sancțiuni internaționale.

Proiectul este elaborat de un grup de deputați ai fracțiunii PAS și urmează a fi dezbătut în plenul Parlamentului. Autorii subliniază că modificările sunt esențiale în contextul migrației, al fenomenului cetățeniei multiple și al angajamentelor Republicii Moldova privind integrarea europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cetățenie #reguli #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Analiza stabilității macroprudențiale publicată de Banca Națională a Moldovei (BNM) pentru trimestrul I 2025 indică un risc de contagiune directă foarte redus în interiorul sistemului bancar local, de vreme ce expunerile interbancare autohtone însumează doar 1,5 milioane MDL, adică 0,01 % din plasările nete totale. Testele de stres simulate pe acest canal n-au generat situații de potențială insolvabilitate; indicele de contagiune internă rămâne la cote „infime”, între 0,003 și 0,004.

În schimb, expunerea externă a băncilor moldovenești se amplifică: plasările brute în instituții din afara țării au ajuns la 13,1 miliarde MDL (7,6 % din activele sectorului), cu aproape 17 % mai mult față de trimestrul precedent. Circa 90 % din aceste fonduri sunt concentrate în bănci din Germania, Franța, Italia, Spania și Austria, jurisdicții cu rating investițional ridicat.

BNM subliniază că simularea unui „șoc simultan” – neîncasarea plasamentelor la primele trei contrapartide străine – ar coborî rata fondurilor proprii sub pragul minim de 10 % pentru patru bănci comerciale din Moldova, relevând vulnerabilitatea la riscuri externe, deși probabilitatea unui asemenea scenariu rămâne redusă datorită calității ratingului acestor bănci.

La rândul lor, pasivele externe ale băncilor (linii de credit atrase) totalizează 1,08 miliarde MDL, predominant de la instituții de dezvoltare precum BEI, BERD și CEB, dar și de la BCR România, Alfa-Bank Rusia și Intesa Sanpaolo Italia. Aceste datorii reprezintă doar 0,6 % din active, ceea ce menține poziția net creditoare a sectorului față de contrapartidele externe – un amortizor de risc suplimentar, notează BNM.

Pentru a evalua impactul unui șoc la nivel de țară, BNM a testat și nerambursarea simultană a tuturor plasamentelor într-o singură jurisdicție cu rating înalt; rezultatul ar pune sub presiune trei bănci, care ar coborî sub pragul minim de capital. Totuși, banca centrală precizează că probabilitatea unui astfel de eveniment este scăzută, întrucât plasamentele sunt concentrate în economii dezvoltate.

Concluzia BNM este clară: contagiunea internă nu este o amenințare, iar diversificarea plasamentelor către bănci străine cu rating bun reduce riscul de contrapartidă – însă expunerea externă tot mai mare face ca eventuala materializare a unui șoc global să lovească direct patru bănci moldovenești, motiv pentru care autoritatea va continua monitorizarea scenariilor de stres și va menține cerințe stricte de capital.