Un multimilionar moldovean se pregătește să pună mâna pe o uzină strategică rusă, cu ajutorul Fiscului

Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova a blocat activele deținute de corporația rusă ODK la uzina Topaz din Chișinău, inclusiv pachetul majoritar de 97,72% din capitalul întreprinderii, controlat prin persoane interpuse. Măsura vizează și participațiile minoritare ale altor acționari, între care se regăsește și un om de afaceri moldovean, implicat în încercarea de a prelua conducerea uzinei, scrie RISEMoldova .

Decizia autorităților intervine în contextul unei lupte acerbe pentru controlul Topaz, documentată anterior de RISE Moldova, care a arătat că întreprinderea – parte a unui conglomerat din industria militară rusă supus sancțiunilor internaționale – a devenit ținta unor rețele de influență locale, inclusiv oameni de afaceri cu legături în zona transnistreană și foști oficiali din structuri separatiste.

Topaz administrează un teren de peste 3,5 hectare într-o zonă strategică a capitalei, evaluat la circa 145 de milioane de lei. În ultimii ani, ODK a organizat la Moscova mai multe licitații pentru vânzarea pachetului majoritar, însă tranzacțiile nu au fost recunoscute oficial la Chișinău. Ultimul câștigător anunțat de presa rusă ar fi fost Yuksel Maxim Onur, însă datele din registrele moldovenești arătau că ODK continua să figureze ca deținător al companiei.

Autoritățile moldovene au suspendat dreptul de vot al ODK în cadrul Topaz și au blocat orice tentativă de schimbare a conducerii. Agenția Servicii Publice a refuzat înregistrarea noilor administratori, invocând lipsa avizului Consiliului pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională – un document esențial pentru companiile considerate de interes strategic.

Pe acest fundal, acționarii minoritari, care dețin doar 2,28% din întreprindere, încearcă să preia conducerea uzinei, profitând de vidul de putere creat de blocarea acționarului rus. Printre aceștia se numără și un cunoscut om de afaceri moldovean, care ar putea deveni beneficiarul indirect al controlului asupra unui activ industrial strategic din capitală. Este vorba de milionarul Mircea Baciu, care gestionează rețeaua de magzine de electrocasnice, Bomba. În februarie 2024, TOPAZ a intrat oficial în procedura de insolvabilitate, după ce compania CPD-Industrial Grup SRL, deținută de Olga Baciu, sora milionarului Mircea Baciu, care deține rețeaua de magazine Bomba, a solicitat acest lucru. CPD-Industrial Grup SRL închiriază spații comerciale de la TOPAZ și este considerată un principal pretendent pentru terenul pe care se află uzina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#linic #topaz #uzina #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite și China au decis să prelungească cu încă 90 de zile „armistițiul tarifar”, evitând introducerea unor taxe vamale de peste 100% pe importurile reciproce, transmite Reuters.

Președintele american Donald Trump a anunțat pe platforma Truth Social că a semnat un decret prin care suspendă până la 10 noiembrie majorarea tarifelor la produsele chinezești. Documentul a fost aprobat cu doar câteva ore înainte de expirarea precedentului „armistițiu tarifar”, programat să se încheie pe 12 august. „Statele Unite continuă negocierile cu China pentru a rezolva problema lipsei de reciprocitate în comerț și, implicit, a problemelor de securitate națională și economică”, se arată în decret.

La rândul său, Ministerul Comerțului din China a anunțat, marți dimineață, suspendarea introducerii unor taxe suplimentare asupra produselor americane, tot pentru o perioadă de 90 de zile. Beijingul a subliniat că această măsură pune în aplicare „consensul important” convenit de liderii celor două state în cadrul unei convorbiri telefonice din 5 iunie și că decizia va contribui la stabilitatea economiei mondiale.

Potrivit Reuters, prelungirea pauzei tarifare până la începutul lui noiembrie le oferă importatorilor americani timp suplimentar pentru aprovizionarea din China în perioada de vârf înaintea sezonului de Crăciun — inclusiv cu electronice, haine și jucării.

În prezent, SUA aplică un tarif de 30% pe importurile chinezești, iar China percepe taxe vamale de 10% pe produsele americane. Fără această amânare, tarifele ar fi urcat la 145% din partea SUA și 125% din partea Chinei, conform planurilor anunțate anterior de Trump în aprilie.

Pe fondul tensiunilor comerciale, importurile chineze în SUA au crescut la începutul anului 2025, dar au scăzut brusc în iunie. Deficitul comercial american cu China s-a redus atunci cu o treime, ajungând la 9,5 miliarde de dolari — cel mai scăzut nivel din februarie 2004. În primele cinci luni ale scăderii, deficitul s-a diminuat cu 22,2 miliarde de dolari, cu 70% mai puțin față de anul precedent.

Washingtonul continuă să insiste ca Beijingul să oprească achizițiile de petrol din Rusia, pentru a pune presiune pe Moscova în contextul războiului din Ucraina, iar Donald Trump amenință cu noi tarife în cazul în care China nu va respecta solicitarea.