Țara camioanelor goale: Moldova a investit masiv în transportul rutier, dar nu mai are ce exporta

Republica Moldova se confruntă cu o dilemă logistică de proporții: peste 225 000 de autovehicule de marfă rulau la începutul acestui an pe drumurile naționale, în timp ce transportul feroviar s-a prăbușit la un minim istoric de 2,4 mil. tone. Reabilitarea anunțată a căilor ferate ridică însă întrebarea ce se va întâmpla cu „sutele de mii” de camioane achiziționate în ultimele două decenii, avertizează economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”).

„Pentru a salva drumurile, trebuie să revitalizăm calea ferată. Dar ce facem cu flota imensă de camioane cumpărate tocmai pentru că trenurile au fost neglijate?”, a întrebat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

În 1990, 90 % din marfă era transportată pe calea ferată. Astăzi, 94% circulă pe șosele. Tonajul feroviar s-a redus de la 14 mil. tone (2002) la 2,4 mil. tone (2025). Traficul rutier de marfă a urcat de la 2,4 mld. t-km (2005) la 7,5 mld. t-km (2024).

Potrivit lui Ioniță, explozia flotei auto a fost stimulată de embargo-urile rusești (2014–2015), pandemia și seceta din 2020, dar și de războiul din Ucraina, care a bulversat rutele tradiționale de export. În paralel, exporturile moldovenești au scăzut de doi ani, diminuând cererea de transport chiar când parcul de camioane atinge recorduri.

Supracapacitatea din sectorul auto nu se reflectă în profit: tarifele au fost erodate de concurență, iar întreținerea drumurilor – afectate de traficul greu – devine o povară bugetară. Reabilitarea liniei de cale ferată pe coridorul nord–sud ar transfera greutatea de pe asfalt, dar ar lăsa transportatorii rutieri cu vehicule subutilizate și credite nerecuperate.

Drept soluție Ioniță propune reabilitarea segmentelor critice de cale ferată pentru mărfuri agricole și tranzit, sScheme de conversie sau buy-back pentru flota de camioane îmbătrânită;
Incentive fiscale pentru operatorii feroviari și parteneriate public-private la terminale multimodale și un plan național de întreținere a drumurilor finanțat din taxarea transportului greu.

Ioniță anticipează o revigorare sezonieră a transportului de marfă odată cu exportul noii recolte, dar avertizează că modelul „toată marfa pe roți” nu mai este sustenabil: „Fără o strategie coerentă, riscăm să rămânem și cu drumuri distruse, și cu trenuri goale, și cu camioane fără marfă”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#feroviar #camioane #transport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria a trecut la euro de la miezul nopţii, devenind a 21-a ţară care a ales moneda unică europeană, la aproape douăzeci de ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

La miezul nopţii, odată cu intrarea în noul an, mica ţară balcanică, care a aderat la UE în 2007, a renunţat la leva, moneda naţională în vigoare de la sfârşitul secolului al XIX-lea, în speranţa de a-şi consolida legăturile economice cu ceilalţi membri ai zonei euro, dar şi de teama unei creşteri a preţurilor într-un context politic instabil, scrie News.

Mii de oameni au înfruntat temperaturile negative pentru a asista la concertul tradiţional de Revelion, organizat de Primăria din Sofia în faţa fostului Palat Regal.

Pe faţada sediului Băncii

În schimb, „oamenii se tem că preţurile vor creşte. Astăzi, este 4 leva şi va deveni 4 euro, în timp ce salariile vor rămâne aceleaşi”, a declarat ea pentru AFP.

Un euro valorează 1,9558 leva, un curs stabil de la începutul anului 2006.

Mulţi bulgari se tem că introducerea euro va duce la o spirală inflaţionistă, în condiţiile în care preţurile alimentelor au crescut deja cu 5% în noiembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

Liderii bulgari au încercat să liniştească populaţia şi au promis că aderarea la zona euro va dinamiza economia ţării, una dintre cele mai sărace din UE, şi o va ancora mai mult în Occident pentru a o proteja de influenţa rusă.

Pentru şeful băncii centrale bulgare, Dimitar Radev, „euro nu este doar o decizie economică. Nu este doar o monedă. Este un semn de apartenenţă: dovada că locul tău nu este la periferie, ci într-un spaţiu de reguli comune, de încredere şi de responsabilitate”, a explicat el într-un videoclip publicat pe site-ul instituţiei sale.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a asigurat miercuri într-un comunicat că „euro va aduce beneficii concrete cetăţenilor şi întreprinderilor bulgare”, facilitând călătoriile şi schimburile şi îmbunătăţind transparenţa pieţelor.

„Introducerea euro este ultima etapă a integrării Bulgariei în Uniunea Europeană”, a declarat preşedintele Rumen Radev în discursul său televizat transmis cu câteva minute înainte de miezul nopţii.

Totuşi, el a spus că regretă că bulgarii nu au fost consultaţi prin referendum cu privire la această alegere care a divizat ţara.

„Acest refuz a fost unul dintre simptomele dramatice ale prăpastiei profunde dintre clasa politică şi popor, confirmată de manifestaţiile masive din întreaga ţară”, a spus el, chiar dacă Curtea Constituţională a judecat altfel.