Cotațiile petrolului scad pe fondul calmării riscurilor din Orient și a ofertei în creștere

Prețurile petrolului au scăzut luni, pe fondul reducerii tensiunilor geopolitice în Orientul Mijlociu și al perspectivei unei noi majorări a producției de către OPEC+ în luna august. Aceste evoluții temperează riscurile de aprovizionare, într-un context dominat de incertitudini privind cererea globală, scrie Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent cu livrare în august au coborât cu 13 cenți (0,19%), ajungând la 67,64 dolari/baril, înainte de expirarea contractului. Contractul mai activ, cu livrare în septembrie, a scăzut cu 18 cenți, la 66,62 dolari/baril. Petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a ieftinit cu 32 de cenți (0,49%), până la 65,20 dolari/baril.

Săptămâna trecută, ambele repere internaționale au înregistrat cel mai mare declin săptămânal din martie 2023, însă rămân pe plus în luna iunie, cu o creștere lunară de peste 5% – al doilea avans consecutiv.

Escaladarea prețurilor din prima parte a lunii a fost alimentată de războiul de 12 zile început pe 13 iunie, când Israelul a atacat instalații nucleare iraniene. Prețul Brent a urcat peste 80 de dolari/baril după bombardamentele americane asupra Iranului, dar a căzut ulterior la 67 de dolari, după anunțul unui acord de încetare a focului făcut de președintele Donald Trump.

„Piața a eliminat mare parte din prima de risc geopolitic încorporată în preț după armistițiul Iran-Israel”, a explicat analistul Tony Sycamore de la IG Markets.

Între timp, patru delegați ai OPEC+ au declarat că organizația intenționează să majoreze producția cu 411.000 de barili pe zi în august, continuând astfel creșterile similare din lunile mai, iunie și iulie. Următoarea reuniune oficială a grupului va avea loc pe 6 iulie. Aceasta ar fi a cincea lună consecutivă în care OPEC+ renunță la reducerile de producție instituite anterior.

Cu toate acestea, presiunile negative persistă din cauza temerilor privind o cerere globală mai slabă, în special din partea Chinei. Activitatea manufacturieră chineză s-a contractat pentru a treia lună consecutiv în iunie, afectată de cererea internă slabă, exporturile în scădere și incertitudinile comerciale în relația cu SUA.

„Incertitudinile legate de ritmul de creștere economică globală continuă să limiteze prețurile petrolului”, a subliniat Priyanka Sachdeva, analist principal de piață la Phillip Nova.

#cotații #BRENT #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi