Remitențele, în declin, dar esențiale! 1 din 10 lei din economie vine de peste hotare

Moldovenii care muncesc peste hotare au trimis acasă mai puțini bani în primele trei luni ale anului curent. Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, volumul total al remitențelor personale primite (credit) s-a ridicat la 411,32 milioane de dolari, în scădere cu 5% față de perioada similară din 2024. Cu toate acestea, remiterile au continuat să joace un rol major în economie, echivalând cu 10,4% din PIB.

Scăderea a fost determinată în special de diminuarea intrărilor din remunerarea netă a salariaților cu 34,49 milioane de dolari, în timp ce transferurile personale au înregistrat o ușoară creștere de 8,34 milioane de dolari. Intrările de remitențe au provenit în cea mai mare parte din Uniunea Europeană, care a asigurat 59,8% din total, deși cu o scădere de 2,9% față de aceeași perioadă a anului trecut. Fluxurile din CSI s-au redus de 3,4 ori, ajungând să reprezinte doar 2,7% din totalul remitențelor, în timp ce remiterile din alte țări – precum SUA, Israel sau Regatul Unit – au crescut cu 9,3%, acoperind 37,5% din total.

În paralel, și plățile efectuate de rezidenți moldoveni către nerezidenți (debit) s-au diminuat cu 7,5%, în urma scăderii transferurilor personale (-8,05 milioane USD) și a remunerării nete a salariaților (-5,55 milioane USD). Totodată, s-au majorat transferurile de capital între gospodăriile populației cu 4,21 milioane USD. Cele mai multe ieșiri au fost direcționate către țările UE, unde sumele au crescut cu 14%, reprezentând 70,5% din totalul ieșirilor. Remiterile către CSI au scăzut cu 18,7%, până la o pondere de 3,6%, iar cele către alte regiuni s-au diminuat cu 3,5%, deținând o cotă de 25,9%.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din Republica Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#strainatate #transferuri #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul a reluat luni exporturile de petrol prin terminalul maritim al Caspian Pipeline Consortium (CPC) din portul rusesc Novorossiisk, după ce atacurile cu drone asupra unor petroliere au blocat principala rută de transport a țițeiului kazah către piețele internaționale.

Ministerul Energiei de la Astana a anunțat că operatorul CPC a început din nou să primească petrol de la producători și să încarce nave în terminal. În prezent, operațiunile se desfășoară la două instalații offshore, unde petrolierele SEAMAJESTY și MILOS încarcă țiței extras din zăcământul Tengiz. Autoritățile kazahe au precizat însă că activitatea va continua în funcție de situația de securitate din Marea Neagră.

Terminalul fusese închis temporar după mai multe atacuri cu drone asupra unor nave comerciale aflate în apropierea portului Novorossiisk. Printre petrolierele afectate s-au numărat ASIA, NISSOS IOS și NELSA, ultimul fiind lovit în timpul operațiunilor de încărcare. Rusia a acuzat Ucraina de atacuri, însă Kievul nu a comentat aceste acuzații. La rândul său, Kazahstanul a condamnat incidentele și a avertizat că astfel de atacuri pun în pericol securitatea energetică internațională.

Conducta CPC, lungă de aproximativ 1 500 de kilometri, transportă petrol din cele mai mari zăcăminte ale Kazahstanului până la Novorossiisk. Prin această rută trec peste 80% din exporturile de țiței ale țării, iar terminalul gestionează aproximativ 2% din oferta mondială de petrol.

În perioada în care terminalul a fost închis, companiile petroliere din Kazahstan au redus semnificativ producția pentru a evita supraaglomerarea capacităților de stocare. Potrivit Reuters, producția zilnică a scăzut de la aproximativ 2,16 milioane de barili în iunie la aproape un milion de barili. Reluarea exporturilor va permite revenirea treptată la nivelurile normale de producție.

Redeschiderea terminalului este importantă și pentru România. Kazahstanul furnizează peste 60% din petrolul importat de statul român, iar o mare parte din țiței ajunge prin Marea Neagră la terminalul offshore Midia, de unde alimentează rafinăria Petromidia, cea mai mare din România. Rafinăria este deținută de grupul Rompetrol, controlat de compania națională kazahă KazMunayGas.

Reluarea livrărilor reduce riscul unor probleme de aprovizionare pentru rafinăriile românești și limitează nevoia de a cumpăra petrol din surse alternative, mai costisitoare.

Republica Moldova importă majoritatea carburanților din România, inclusiv de la grupul Rompetrol, controlat de compania kazahă KazMunayGas, proprietara rafinăriei Petromidia, cea mai mare din România.