Remitențele, în declin, dar esențiale! 1 din 10 lei din economie vine de peste hotare

02 Iul. 2025, 10:49
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
02 Iul. 2025, 10:49 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Moldovenii care muncesc peste hotare au trimis acasă mai puțini bani în primele trei luni ale anului curent. Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, volumul total al remitențelor personale primite (credit) s-a ridicat la 411,32 milioane de dolari, în scădere cu 5% față de perioada similară din 2024. Cu toate acestea, remiterile au continuat să joace un rol major în economie, echivalând cu 10,4% din PIB.

Scăderea a fost determinată în special de diminuarea intrărilor din remunerarea netă a salariaților cu 34,49 milioane de dolari, în timp ce transferurile personale au înregistrat o ușoară creștere de 8,34 milioane de dolari. Intrările de remitențe au provenit în cea mai mare parte din Uniunea Europeană, care a asigurat 59,8% din total, deși cu o scădere de 2,9% față de aceeași perioadă a anului trecut. Fluxurile din CSI s-au redus de 3,4 ori, ajungând să reprezinte doar 2,7% din totalul remitențelor, în timp ce remiterile din alte țări – precum SUA, Israel sau Regatul Unit – au crescut cu 9,3%, acoperind 37,5% din total.

În paralel, și plățile efectuate de rezidenți moldoveni către nerezidenți (debit) s-au diminuat cu 7,5%, în urma scăderii transferurilor personale (-8,05 milioane USD) și a remunerării nete a salariaților (-5,55 milioane USD). Totodată, s-au majorat transferurile de capital între gospodăriile populației cu 4,21 milioane USD. Cele mai multe ieșiri au fost direcționate către țările UE, unde sumele au crescut cu 14%, reprezentând 70,5% din totalul ieșirilor. Remiterile către CSI au scăzut cu 18,7%, până la o pondere de 3,6%, iar cele către alte regiuni s-au diminuat cu 3,5%, deținând o cotă de 25,9%.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din Republica Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Sept. 2026, 09:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
21 Sept. 2026, 09:14 // Actual //  Grîu Tatiana

Chișinăul se schimbă. Se construiește, se înalță, se modernizează. Dar, printre clădirile noi din sticlă și beton, orașul își ascunde o altă față: veche, abandonată și uitată. Aproape o mie de monumente istorice și de arhitectură se află în municipiul Chișinău. Sunt clădiri care păstrează memoria orașului, dar care, în loc să fie restaurate, se transformă încet în ruine. Unele au fațade degradate, atele sunt înconjurate de construcții moderne care le sufocă. Sunt cazuri când lucrările începute se opresc… Iar în spatele acestui peisaj trist, de cele mai multe ori, se ascund procedurile birocratice.

Arhitecții susțin că una dintre principalele probleme este modul în care funcționează Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI), instituție care examinează proiectele din zona istorică a Capitalei.

Problemele legate de activitatea Consiliului nu sunt însă noi. În 2022, Centrul Național Anticorupție a identificat riscuri de corupție în activitatea CNMI, inclusiv posibile conflicte de interese între membrii Consiliului și beneficiarii proiectelor. Instituția a recomandat atunci măsuri pentru reducerea acestor riscuri. Ministerul Culturii afirmă că, între timp, cadrul de organizare și funcționare al Consiliului a fost revizuit, inclusiv în ceea ce privește prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, examinarea documentației și publicarea deciziilor.

Totuși, rămâne întrebarea, de ce componența Consiliului de ani buni rămâne, în mare parte stabilă. În 2025, pentru funcțiile de membri au aplicat 10 arhitecți și trei reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale. Cinci dintre membrii care făceau parte din Consiliu în 2022 și-au continuat mandatul și după concursul din 2025.