Remitențele, în declin, dar esențiale! 1 din 10 lei din economie vine de peste hotare

Moldovenii care muncesc peste hotare au trimis acasă mai puțini bani în primele trei luni ale anului curent. Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, volumul total al remitențelor personale primite (credit) s-a ridicat la 411,32 milioane de dolari, în scădere cu 5% față de perioada similară din 2024. Cu toate acestea, remiterile au continuat să joace un rol major în economie, echivalând cu 10,4% din PIB.

Scăderea a fost determinată în special de diminuarea intrărilor din remunerarea netă a salariaților cu 34,49 milioane de dolari, în timp ce transferurile personale au înregistrat o ușoară creștere de 8,34 milioane de dolari. Intrările de remitențe au provenit în cea mai mare parte din Uniunea Europeană, care a asigurat 59,8% din total, deși cu o scădere de 2,9% față de aceeași perioadă a anului trecut. Fluxurile din CSI s-au redus de 3,4 ori, ajungând să reprezinte doar 2,7% din totalul remitențelor, în timp ce remiterile din alte țări – precum SUA, Israel sau Regatul Unit – au crescut cu 9,3%, acoperind 37,5% din total.

În paralel, și plățile efectuate de rezidenți moldoveni către nerezidenți (debit) s-au diminuat cu 7,5%, în urma scăderii transferurilor personale (-8,05 milioane USD) și a remunerării nete a salariaților (-5,55 milioane USD). Totodată, s-au majorat transferurile de capital între gospodăriile populației cu 4,21 milioane USD. Cele mai multe ieșiri au fost direcționate către țările UE, unde sumele au crescut cu 14%, reprezentând 70,5% din totalul ieșirilor. Remiterile către CSI au scăzut cu 18,7%, până la o pondere de 3,6%, iar cele către alte regiuni s-au diminuat cu 3,5%, deținând o cotă de 25,9%.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din Republica Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#strainatate #transferuri #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.