Moldova trăiește pe datorie! Importă de patru ori mai mult decât exportă

În luna mai 2025, exporturile de mărfuri au totalizat 257,8 milioane dolari SUA, în scădere cu 2,9% față de luna precedentă și cu 7,2% comparativ cu mai 2024. La nivelul perioadei ianuarie–mai, exporturile s-au cifrat la 1,33 miliarde dolari SUA, cu 10,5% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, arataă datele Biroului Național de Statistică.

În contrast, importurile au înregistrat o creștere accentuată: în mai 2025, acestea au însumat 856,8 milioane dolari SUA, iar în ianuarie–mai 2025 – 4,26 miliarde dolari SUA, în creștere cu 17,7% față de anul precedent.

Aceste evoluții au generat un deficit comercial de 2,93 miliarde dolari SUA, cu 37,5% mai mare decât în perioada similară din 2024. Doar în luna mai, deficitul a fost de 599 milioane dolari, cu aproape 45% mai mare față de aceeași lună a anului trecut.

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a scăzut dramatic la 31,3%, față de 41,2% în 2024. Cu Uniunea Europeană, acest raport s-a redus la 36,1%, marcând o scădere de 20 puncte procentuale într-un singur an.

Printre cauzele principale ale prăbușirii exporturilor se numără: reducerea livrărilor spre piețe-cheie precum România (-22%), Germania (-47,9%), Polonia (-48,7%), Rusia (-28,2%) și SUA (-33,5%), scăderi severe la exporturile de grăsimi și uleiuri vegetale (-70,8%), cereale (-31,9%), legume și fructe (-21,9%), produse petroliere (-33,8%) și diminuarea reexporturilor cu 12,3%.

Pe de altă parte, importurile au fost stimulate de creșteri semnificative la gazele naturale (de 1,9 ori), energie electrică (de 6,7 ori), vehicule (+10,5%), fier și oțel (de 1,6 ori) și tehnologii industriale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exporturi #importuri #deficit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.