Fierbe cazanul și în contabilitate! Termoelectrica anunță un profit de peste 400 de milioane de lei

15 Iul. 2025, 16:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Iul. 2025, 16:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Termoelectrica a raportat un profit net de 404,3 milioane lei pentru primul trimestru al anului 2025, o creștere de peste 3,4 ori față de aceeași perioadă a anului trecut, când profitul a constituit doar 118 milioane lei.

Rezultatele vin după un sezon de încălzire în care întreprinderea a activat în regim deplin. Potrivit directorului general la Termoelctrica, Iurie Răzlovan toate cele trei blocuri energetice din cadrul CET Sursa I, alături de Sursa II, CT Vest, CT Sud și alte surse suburbane, au funcționat fără întreruperi  și au înregistrat o creștere cu 3,8% a livrărilor de energie termică față de aceeași perioadă a anului trecut.

În anul 2024 Termoelectrica a obținut profit net de 3,2 mil. lei, fiind înregistrată o dinamică pozitivă, comparativ cu perioada precedentă, în anul 2023 fiind înregistrate pierderi nete de 43 milioane de lei.

În paralel, sunt în derulare lucrări ample de mentenanță și reparații capitale la toate cele trei blocuri energetice. Totodată, au fost lansate proiecte de modernizare în parteneriat cu instituții europene – BERD, BEI și altele – în valoare totală de peste 326 milioane euro. Printre principalele obiective: instalarea a 2.500 de Puncte Termice Individuale și trecerea la un sistem de distribuție pe orizontală, ceea ce ar reduce cu până la 30% costurile pentru consumatori.

Pe de altă parte, directorul Iurie Răzlovan a respins ferm speculațiile vehiculate în presă privind presupuse nereguli în activitatea întreprinderii, catalogându-le drept atacuri denigratoare și calomnioase. El a subliniat că achizițiile se desfășoară transparent, pe platforme publice, iar instituția promovează un climat de lucru bazat pe respect și profesionalism.

„În ciuda unor atacuri din partea unor persoane care confundă compania cu afacerea personală, Termoelectrica își continuă misiunea de modernizare și furnizare stabilă de energie”, a concluzionat Răzlovan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.