Cumătrul lui Andrei Spînu vrea banii înapoi. Iurie Gorea cere în instanță restituirea celor 40.000 de dolari

16 Iul. 2025, 11:28
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
16 Iul. 2025, 11:28 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Iurie Gorea, fostul șef al Biroului Vamal Centru și cumătrul ex-ministrului Infrastructurii Andrei Spînu, aflat în vizorul procurorilor într-un dosar de corupere pasivă, a acționat în judecată Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale (ARBI), solicitând restituirea unei părți din suma de circa 1,1 milioane de lei ridicată de anchetatori în timpul perchezițiilor. Mai exact, Gorea cere înapoi cel puțin 40.000 de dolari, despre care susține că ar reprezenta economiile familiei sale. Dosarul este examinat la Judecătoria Chișinău, după ce cererea a fost depusă pe 8 iulie, scrie anticorupție.md.

Cazul are legătură cu un amplu dosar de corupție în vamă, în care Gorea și un broker vamal au fost reținuți luna trecută. Potrivit informațiilor oferite de Centrul Național Anticorupție (CNA), cei doi ar fi primit, în mai multe tranșe, sume ce depășesc 40.000 de dolari pentru a facilita trecerea mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, cu destinație finală în regiunea transnistreană.

Pe 25 iunie, un complice apropiat al lui Gorea, considerat intermediar în schema de colectare a mitei, a fost reținut de procurorii din Bălți și ofițerii CNA. Suspectul este cercetat penal pentru complicitate la corupere pasivă în circumstanțe agravante, iar în această dimineață au avut loc noi percheziții la domiciliul și în alte locații asociate acestuia.

În urma perchezițiilor, anchetatorii au ridicat mai multe telefoane mobile și suma totală de aproximativ 1,1 milioane de lei, considerată parte a beneficiilor ilicite obținute de suspecți. Gorea susține însă că o parte dintre acești bani sunt legitimi și aparțin familiei sale.

Dosarul deschis de procurori scoate la iveală o presupusă rețea de corupție la nivel vamal, implicând funcționari și intermediari care ar fi favorizat, contra cost, operațiuni comerciale spre regiunea transnistreană. Ancheta este în desfășurare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Iul. 2025, 09:36
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Iul. 2025, 09:36 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Volumul total al mărfurilor tranzitate prin porturile Republicii Moldova în primul semestru al anului 2025 a atins un nivelul de 1.075.032 tone, potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija. Exporturile au dominat structura tranzacțiilor, cu 54% din total (576.936 tone), în timp ce importurile au reprezentat 46% (498.097 tone).

structură evidențiază orientarea economiei moldovenești către piețele externe, cu accent pe exportul de produse agricole – floarea-soarelui, grâu și porumb fiind în topul mărfurilor exportate, cu ponderi de 34%, 34% și 19% respectiv.

Portul Ungheni se detașează net ca principal hub logistic al țării, procesând 792.726 tone – echivalentul a 74% din traficul total. Acesta a avut o activitate intensă atât la export (443.878 tone), cât și la import (348.848 tone). În schimb, portul Giurgiulești a înregistrat un trafic total de 282.306 tone, cu un ușor avans al importurilor (53%) față de exporturi (47%).

Din punct de vedere al lunilor, martie a fost perioada cu cel mai mare volum de marfă (224.289 tone), cel mai probabil ca urmare a pregătirilor pentru sezonul agricol. În iunie s-a înregistrat cel mai mic volum (108.841 tone), iar datele pentru iulie (2.559 tone) sunt parțiale.

Pe partea de importuri, materialele de construcții și resursele energetice conduc clasamentul. Pietrișul reprezintă 31% din totalul importurilor (155.032 tone), urmat de motorină (18%), îngrășăminte (15%) și cărbune (14%). Ungheni este principalul punct de intrare pentru carburanți, îngrășăminte și cărbune, în timp ce Giurgiulești se specializează în materiale de construcții precum pietrișul, sarea și soda.

Analiza evidențiază o corelație clară între exportul agricol și importul de resurse necesare pentru susținerea acestuia – precum îngrășămintele și combustibilul – ceea ce subliniază interdependențele critice ale economiei moldovenești.

În concluzie, Rija susține că portul Ungheni joacă un rol cheie în fluxurile comerciale ale țării, în timp ce Giurgiulești oferă o alternativă strategică, în special prin accesul la rutele fluviale. Investițiile în infrastructura acestor porturi și în eficientizarea lanțurilor logistice sunt esențiale pentru dezvoltarea economică durabilă și integrarea Moldovei în rețelele comerciale internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | DIPLOME DE LICENŢĂ ȘI MASTER PENTRU 508 ABSOLVENŢI AI FACULTĂŢII DE DREPT
NO COMMENT | DIPLOME DE LICENŢĂ ȘI MASTER PENTRU 508 ABSOLVENŢI AI FACULTĂŢII DE DREPT
NO COMMENT | 35 DE ANI DE LA PROCLAMAREA SUVERANITĂȚII REPUBLICII MOLDOVA
NO COMMENT | 35 DE ANI DE LA PROCLAMAREA SUVERANITĂȚII REPUBLICII MOLDOVA