Analiză de Veaceslav Ioniță: Moldova riscă achite despăgubiri de 52 mil. de euro investitorului Portului Giurgiulești

Republica Moldova riscă să achite despăgubiri investitorului inițial al Portului Giurgiulești de cel puțin 52 milioane Euro pentru nerespectarea acordului de investiții din anul 2004. Este vorba de Rafiq Aliyev din Azerbaidjan și companiile acestuia – ”Azpetrol” SRL, ”Azertrans” SRL, ”Azpetrol Refinery” SRL. Economistul, Veaceslav Ioniță a punctat, în analiza sa, 5 etape ale evoluției relației investitorului cu autoritățile de la Chișinău.

Moldova își protejează infrastructura sa critică

Moldova până în prezent nu are o lege privind protecția infrastructurii sale critice. Drept consecință, Portul Giurgiulești, Aeroportul, Gările Auto, toate elemente de infrastructură critică, prin acțiuni dubioase au fost scoase de sub administrarea statului și sunt tranzacționate în prezent prin diverse zone off-shore, fără ca autoritățile noastre să întreprindă careva acțiuni concrete. În 2004, chiar dacă nu exista o lege privind infrastructura, critică, iar acest concept lipsea totalmente în discursul public. Autoritățile de atunci, totuși în mod precaut s-au securizat și au întreprins elemente importante de protecție a Portului în acordul de investiții din 2004, încheiat între Guvernul Republicii Moldova și ”Azpetrol” SRL, ”Azertrans” SRL, ”Azpetrol Refinery” SRL.

Moldova oferă garanții investitorului

Chiar dacă Moldova este parte a multor acorduri internaționale și acorduri bilaterale de protecție a investițiilor, totuși investitorul a primit garanții suplimentare prin Acordul de Investiții semnat cu Guvernul și aprobat de Parlament prin legea nr.7 din 17.02.2005, publicată pe 4.03.2005. Astfel, Guvernul a oferit Garanții expres Investitorului și s-a obligat să întreprindă toate acțiunile necesare pentru a proteja investitorul, iar toate obligațiile oferite de autorități sunt automat obligații ale Republicii Moldova.

Investitorul își protejează suplimentar investiția

”Având toate aceste garanții legale, investitorul AZPETROL, era conștient de faptul că urmează să activeze într-o zonă cu risc sporit din Europa. Pentru a evita posibile atacuri raider din viitor și pentru a-și proteja investiția, el decide să se asigure cu-n paravan suplimentar. Drept paravan de protecție a investiției a fost aleasă Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care a obținut 20% din acțiunile portului cu drept de răscumpărare cu sumă fixă. Ulterior, când Rafiq Aliyev, beneficiarul efectiv al Portului Giurgiulești este arestat pe motive politice în Azerbajan și devine deținut politic, fostul angajat BERD, Thomas Moser, prin mai multe tranzacții, devine deținător nominal al portului, iar beneficiarul real rămâne tot Rafig Aliyev”, a afirmat economistul Veaceslav Ioniță.

Preluarea reală a Portului de Thomas Moser

În 2010, prin mai multe inginerii financiare, persoana de încredere a investitorului, Thomas Moser prea portul și devine proprietarul lui real contra sumei de 344 USD. BERD, care a fost antrenat ca garant al investițiilor în Moldova nu vede nici o problemă în această tranzacție, mai mult el vinde și cota sa, dar în mod neclar continuă să obțină 65% din veniturile companiei care gestionează Portul.

La această etapă autoritățile Moldovei, chiar dacă aveau obligația legală și cea conform Acordului de Investiții din 2004 să protejeze investitorul nu întreprind absolut nimic.

Guvernul întreprinde acțiuni clare contra investitorului inițial al portului

După eliberarea din detenție Rafiq Aliyev, apelând la justiție reușește să-și întoarcă înapoi toate investițiile preluate ilegal de Thomas Moser, cu excepția Portului Giurgiulești.

Ulterior Investitorul cu care Guvernul a semnat în 2004 Acordul de Investiție obține prin decizia definitivă a instanței de judecată, obligarea fostului angajat BERD, Thomas Moser să achite peste 178 milioane lei, este aplicat sechestru asupra companiilor administratoare da Portului, iar Agenția Servicii Publice îi este interzisă orice modificare a statului unde figurează compania gestionară a Portului.

Mai mult, în anul 2020, cu aportul și susținerea Guvernului, BERD cu ajutorul unor asociații de afaceri, a încercat modificarea legislației. Chiar dacă proiectul de lege a fost ulterior retras din Parlament, totuși, Guvernul prin această acțiune a dat dovadă de implicare directă în acest proces, contra Investitorului față de care s-a angajat în 2004 că îl va proteja și va depune toate eforturile necesare pentru a preîntâmpina orice acțiune, care pot dăuna investitorul.

Ulterior, BERD, printr-un comunicat public ne anunță că este unicul beneficiar efectiv al operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin intermediul unor tranzacții din Cipru, în condițiile interdicțiilor legale de efectuare a operațiunilor cu acțiunile companiei vizate.

Guvernul şi reprezentaţii săi uită că au angajamente internaționale de protecție a investițiilor. Persoane de rang înalt iresponsabil se angajează în declarații publice, care dăunează intereselor naționale ale Republicii Moldova.

”În rezultatul acestor acțiuni Moldova este în pragul unui litigiu, prin care va fi obligată să ofere despăgubiri de cel puțin 52 milioane Euro, în conformitate cu Acordul de Investiţii din 2004, semnat de Guvern şi votat de Parlament”, a concluzionat Ioniță.

#Giurgiulești #Veaceslav Ioniță #Portul Giurgiulesti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.