Schimbări la vârful celei mai mari bănci din Moldova: un fost bancher de la Morgan Stanley preia comanda corporate

Maib anunță numirea oficială a lui Alexandru Sonic în funcția de Vicepreședinte al Comitetului de Conducere, responsabil de Divizia Corporate Banking și Investiții, precum și desemnarea Madelinei Alexander în Consiliul Băncii. Banca Națională a Moldovei (BNM) a aprobat cele două candidaturi în ședința Comitetului executiv din 17 iulie 2025.

În noul său rol, Alexandru Sonic va superviza toate activitățile băncii destinate segmentului corporate și investițional, contribuind la consolidarea poziției maib ca lider pe piața bancară din Republica Moldova.

Sonic s-a alăturat echipei maib în septembrie 2024 și aduce cu sine o experiență internațională de peste un deceniu, acumulată în cadrul Morgan Stanley, una dintre cele mai importante bănci de investiții din lume. De asemenea, a activat în administrația publică, în calitate de Secretar de Stat la Ministerul Economiei, și în mediul privat, ca Partener Executiv la fintech-ul Ocean Credit Holdings din România. Este absolvent al Universității Oxford, unde a obținut atât licența, cât și masteratul.

Madeline Alexander, noua membră a Consiliului maib, este un profesionist de top în domeniul auditului și consultanței, cu o carieră solidă în cadrul firmelor KPMG, Deloitte și TGS România. În prezent, gestionează proiecte importante în domeniul financiar și ocupă poziții de conducere în Consiliile unor companii listate la bursă.

Potrivit maib, aceste numiri reflectă angajamentul instituției de a-și consolida capacitatea strategică și de guvernanță corporativă prin atragerea unor lideri cu experiență internațională și integritate profesională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conducere #banca #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat