Doamna Nemerenco, eu vă iert și nici nu mă supăr

Doamna Nemerenco eu vă iert și nici nu mă supăr, este reacția CEO-ului Grupului Media REALITATEA, Dumitru Țîra la postarea ministrei Sănătății pe Facebook, în contextul publicării pe portalul de știri BANI.MD a materialului jurnalistic “Institutul Oncologic – „Proiectul de suflet” al Alei Nemerenco transformat în eșec strategic și instituțional?”.

„Institutul Oncologic din Chișinău, prezentat în trecut ca un proiect emblematic pentru actuala conducere a Ministerului Sănătății, riscă să devină simbolul unei administrații eșuate, sufocate de ambiții politice, lipsă de viziune și o conducere controversată. În ciuda bugetelor anuale consistente și a unei structuri mamut, instituția se confruntă cu lipsuri cronice în paturi, echipamente defecte, acces limitat la medicamente moderne și acuzații privind lipsa de transparență în conducere, scrie materialul publicat de BANI.MD.

Într-o postare extinsă pe Facebook, Ala Nemerenco a prezentat parcursul său profesional, de la medic de sector până la funcții internaționale, insistând că nu a sărit nicio treaptă și că și-a dedicat viața pacienților, educației și administrației. Ea susține că atacurile din presă au început odată cu prezența sa la Președinție, iar apoi s-au intensificat odată cu preluarea portofoliului la Ministerul Sănătății. „Totul e la comandă. Plătit. De cine? Ar trebui să ne spună autoritățile competente”, a scris Nemerenco, adăugând că articolul de pe bani.md este doar cel mai recent episod dintr-o serie lungă de atacuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Nemerenco #Realitatea #reactie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.