Institutul Oncologic - „Proiectul de suflet” al Alei Nemerenco transformat în eșec strategic și instituțional?

De la lipsa paturilor și a medicamentelor moderne, la un management discutabil: povestea neoficială a unicului spital oncologic din Republica Moldova.

Institutul Oncologic din Chișinău, prezentat în trecut ca un proiect emblematic pentru actuala conducere a Ministerului Sănătății, riscă să devină simbolul unei administrații eșuate, sufocate de ambiții politice, lipsă de viziune și o conducere controversată. În ciuda bugetelor anuale consistente și a unei structuri mamut, instituția se confruntă cu lipsuri cronice în paturi, echipamente defecte, acces limitat la medicamente moderne și acuzații privind lipsa de transparență în conducere.

Un spital uriaș, dar ineficient

La o populație arondată de circa 2,3 milioane de persoane, Institutul Oncologic dispune oficial de aproximativ 800 de paturi – un număr care, potrivit raportului oficial din 2018, era de 870, dar care între timp a scăzut, fără ca autoritățile să mai ofere cifre exacte. Un articol din februarie 2024 confirmă că numărul de paturi este sub necesar, însă Ministerul Sănătății evită să ofere date concrete. Este un spital prea mare, supradimensionat. La vecini, Ucraina și România unde populație este mai mare, spitalele sunt mai mici.

Prin comparație, Sofia (Bulgaria), cu o populație arondată de 3,5 milioane, are doar 242 de paturi oncologice; Kiev (Ucraina), pentru 5,5 milioane de oameni arondați, are 600 de paturi; iar IOB București (România), pentru zona aferentă de 6 milioane, are doar 593 de locuri. Așadar, Institutul Oncologic din Moldova este supradimensionat, generând cheltuieli administrative uriașe pentru întreținerea unui sistem nefuncțional, în timp ce pacienții sunt incluși pe liste de așteptare și duc lipsă de locuri. Așadar, datele nu se referă doar la populația urbană a orașelor menționate, ci la totalul populației arondate – adică beneficiarii reali ai acestor spitale. În acest context, structura Institutului Oncologic din Moldova, deși extinsă, nu reușește să acopere eficient cererea de tratament, ceea ce sugerează o problemă de management și utilizare a resurselor.

Un alt semnal grav vine din accesul la tratamente oncologice moderne. Potrivit raportului realizat de The Swedish Institute for Health Economics (IHE), doar 2 dintre cele 10 cele mai utilizate medicamente oncologice din Europa sunt folosite în tratamente oncologic, în cantități neînsemnate în Moldova. Alte 4 sunt doar înregistrate, iar restul de 4 nici măcar nu sunt înregistrate, ceea ce ridică întrebări serioase despre interesul industriei farmaceutice internaționale de a opera pe piața moldovenească. Concret, din tabelul publicat în raportul IHE 2025, doar Imbruvica (ibrutinib) și Darzalex (daratumumab) au fost achiziționate efectiv în Moldova. În schimb, medicamente de primă linie în oncologie, precum Pembrolizumab (Keytruda) și Nivolumab (Opdivo), nu sunt disponibile pe piață nici măcar ca produse înregistrate, deși figurează printre cele mai eficiente și utilizate tratamente în Uniunea Europeană. Astfel, Ministerul Sănătății din Republica Moldova continuă să aplice protocoale de tratament oncologic considerate învechite la nivel european, ceea ce afectează grav accesul pacienților la terapii moderne.

Lipsa accesului la medicamente de ultimă generație afectează direct șansele de tratament ale pacienților, iar întrebarea rămâne: cine decide ce se importă și ce nu? Și de ce marile companii farmaceutice nici nu mai încearcă să-și înregistreze produsele în Republica Moldova?

Conducere fără strategie, fără transparență

La conducerea Institutului Oncologic se află Ruslan Baltaga, un medic anesteziolog de profesie, care a fost numit în funcție în data de 18 ianuarie 2022, în urma unui concurs despre care unii spun că nu a fost deloc transparent. Baltaga nu are studii în oncologie și nici experiență anterioară în conducerea unor instituții medicale complexe, dar gestionează unicul spital oncologic din țară.

Mai grav este că unicul aparat RMN din spital nu funcționează, iar în plin scandal privind condițiile din bucătăria spitalului (documentat de jurnaliștii de la Cu Sens), directorul a blocat accesul presei și nu a publicat raportul de control. Un comportament care ridică semne de întrebare despre nivelul de transparență și responsabilitate managerială.

Afaceri în Marea Britanie: conflict de interese?

Potrivit registrelor oficiale din Marea Britanie, Ruslan Baltaga a fost director și acționar într-o companie britanică înregistrată din 2014 până în decembrie 2024 – mai mult de 10 ani de activitate în paralel cu funcțiile din sistemul public moldovenesc. În bilanțul financiar din 31 ianuarie 2024, Baltaga figurează oficial drept director activ al firmei.

Împreună cu Natalia Baltaga, acesta figura ca acționar și administrator al companiei britanice, ceea ce ridică semne de întrebare: este compatibilă funcția de director de spital public cu activitatea într-o companie privată înregistrată în străinătate? Și dacă da, a fost această activitate declarată autorităților moldovenești? Totodată, organele competente sunt chemate să verifice câte zile pe an s-a aflat Baltaga în afara țării, prin solicitarea traversărilor de frontieră atât pe pașaportul moldovenesc, cât și pe cel românesc. În acest context, se pune întrebarea dacă funcția publică a fost exercitată cu respectarea normelor legale privind prezența și implicarea efectivă.

Dar pe lângă interpretarea juridică a directoratului atât la Institutul Oncologic, cât și la compania proprie, există și latura morală a acestui fenomen. Unde era implicarea mai mare, la stat sau la firma familiei? Preocuparea de propria afacere nu i-a lăsat timp să se ocupe de protocoale și tratamente moderne, de discuții cu marile companii farmaceutice pentru a aduce cele mai inovatoare medicamente în Moldova, pentru a se asigura că este ordine în sala de operații, terapie sau bucătărie? Aceste sunt niște întrebări simple pe cale le-am ridicat ca un jurnalist. Dar de ce Ministerul sănătății, condus de doamna ministru cu experiență la Organizația Mondială a Sănătății, nu a intervenit în interesul pacienților?

Un proiect ratat, dar păstrat în curtea Ministerului Sănătății

Institutul Oncologic a fost prezentat drept un „proiect de suflet” al doamnei ministru Ala Nemerenco, dar în realitate, el riscă să devină o emblemă a managementului eșuat, a promisiunilor ratate și a costurilor uriașe fără rezultate pe măsură. În lipsa unei strategii reale, a unei conduceri competente și a unei viziuni centrate pe pacient, sistemul oncologic moldovenesc se afundă într-o criză profundă și cronică.

Iar pentru bolnavii de cancer din Republica Moldova, asta înseamnă un singur lucru: așteptare, incertitudine și tratamente depășite. Oare câte mii de veți omenești ar fi fost salvate?…

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oncologic #nemrenco #spital

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața asigurărilor din Republica Moldova a înregistrat în primul trimestru al anului 2025 o creștere moderată a activelor și rezervelor tehnice, dar o scădere semnificativă a profitului net, conform datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. La 31 martie 2025, în țară activau 9 societăți de asigurare, dintre care una compozită, 49 de brokeri, 52 de agenți de asigurare și 34 de agenți bancassurance.

Activele totale ale societăților de asigurare au atins 5,57 miliarde de lei, în creștere cu 1% față de finalul anului 2024. Activele lichide au ajuns la 3,24 miliarde de lei, reprezentând 58,3% din total. Rata de solvabilitate medie pentru asigurările generale a fost de 172,1%, în scădere cu 3,3 puncte procentuale, iar pentru asigurările de viață – 559,6%, în scădere cu 95,8 puncte. Fondurile proprii totale ale companiilor de asigurare s-au redus la 1,41 miliarde lei, în scădere cu 2,6%.

Rezervele tehnice brute au crescut cu 0,8% și au ajuns la 3,2 miliarde lei, din care 71,4% au fost aferente asigurărilor generale. În special, s-a înregistrat o majorare semnificativă a rezervei pentru daune declarate, dar nesoluționate. Acoperirea rezervelor tehnice și a cerinței de capital minim s-a menținut la un nivel adecvat, cu un excedent de active de 518,4 milioane lei. Opt dintre cele nouă societăți aveau acoperire completă a rezervelor, iar una nu respecta cerințele privind capitalul minim.

Primele brute subscrise au însumat 740,2 milioane lei, cu 10,6% mai mult față de perioada similară a anului trecut. Din acestea, 96,5% au fost asigurări generale, dominate de RCA și CASCO, care au cumulat peste 69% din piață. Numărul total al polițelor în vigoare a crescut cu 2,5%, ajungând la 1,32 milioane unități.

Despăgubirile brute plătite au însumat 311,2 milioane lei, în creștere cu 17,2%. 95,4% din totalul despăgubirilor au fost plătite pentru asigurări generale, în special pentru RCA internă și Carte Verde. Dauna medie pentru RCA internă a fost de 20.471 lei, iar pentru Carte Verde de 84.791 lei, în creștere față de anul precedent.

Rata operațională combinată netă a urcat la 99,4%, aproape de pragul de rentabilitate. Profitul net înregistrat de piață a fost de doar 37,5 milioane lei, cu 52% mai mic decât în T1 2024. Șase companii au raportat profit, iar trei – pierderi. Rentabilitatea capitalului s-a redus la 8%, iar rentabilitatea activelor la 2,7%, ambele în scădere semnificativă.

Intermediarii au generat 481,4 milioane lei din prime, reprezentând peste 52% din piață, iar comisioanele totale au crescut cu 13,6%, atingând 159,1 milioane lei. Brokerii au intermediat 62,2% din prime, agenții 26,6%, iar bancassurance 11,2%.

Fondul de protecție a victimelor străzii a achitat 2,8 milioane lei în despăgubiri, iar Fondul de compensare – 3,8 milioane lei, în creștere cu 77,5% față de perioada similară din 2024. Soldurile celor două fonduri au crescut la 43,5 milioane lei, respectiv 164,2 milioane lei.