Făina din Transnistria ucide morile românești

Morarii din România trag un semnal de alarmă: făina ieftină provenită din Republica Moldova, în special din regiunea transnistreană, pune în pericol supraviețuirea industriei locale de morărit. Prețurile de dumping, uneori sub costul de producție, au dus deja la închiderea mai multor mori în jumătatea estică a țării.

Potrivit lui Aurel Popescu, președintele ROMPAN, făina din Republica Moldova reprezintă deja echivalentul unei luni de consum din cele 12 ale pieței românești, în timp ce făina din Ucraina acoperă încă o lună.

„Consumatorii români folosesc făină autohtonă doar 8-9 luni pe an. Restul vine din import, la prețuri imposibil de concurat pentru morarii locali”, a declarat Popescu pentru Agrointeligența.

Situația este și mai gravă în opinia lui Viorel Marin, președintele ANAMOB. Acesta susține că Republica Moldova a ajuns să exporte de trei ori mai multă făină decât produce, fiind transformată într-un canal de tranzit pentru marfă ucraineană care ocolește taxele vamale ale Uniunii Europene.

„Cel mai mare exportator de făină din Republica Moldova este în Transnistria. Făina vine la prețuri de până la 1,2 lei/kg – la care niciun morar român nu poate concura. Se falimentează sistematic industria noastră, în timp ce noi importăm pâine din făină extracomunitară”, a spus Marin.

Potrivit acestuia, tărâța adusă din Moldova se vinde în România cu 55–60 de bani/kg, preț care nu mai permite morilor din România să recupereze costul grâului autohton.

Marin acuză lipsa de reacție a autorităților române și solicită impunerea unui control real la frontiera Republicii Moldova cu Ucraina, pentru a opri fluxul de produse subevaluate care distorsionează piața internă și afectează grav lanțul agroalimentar românesc:

„E grav. Moldova a exportat în România de trei ori mai multă floarea-soarelui decât produce. Este un canal de contrabandă care eludează taxele UE. Fermierii și morarii români sunt victime directe”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mori #faina #transnitria #faliment #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani