Mâncăm fasole de la alții! Moldova aproape că nu produce nimic

03 Aug. 2025, 10:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Aug. 2025, 10:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova se confruntă cu o dependență critică de importuri în sectorul comerțului cu fasole. În perioada iulie 2024 – iulie 2025, 98% din volumul total al comerțului extern cu fasole a fost acoperit prin importuri, în timp ce exporturile au reprezentat doar 2%, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija,

Volumul total al comerțului extern cu fasole a fost de 125.350 kg, cu o valoare de 2,4 milioane lei. Importurile au însumat 123.100 kg în valoare de peste 2,36 milioane lei, la un preț mediu de 19,2 lei/kg. Exporturile, derulate exclusiv către România, au fost simbolice: 2.250 kg, în valoare de 43.846 lei, la un preț mediu de 19,5 lei/kg – ușor mai ridicat decât media importurilor, ceea ce indică un potențial de competitivitate al producției interne.

Importurile sunt masiv concentrate în lunile august 2024 și ianuarie 2025, când s-au înregistrat vârfuri de 92.675 kg, respectiv 24.043 kg. Restul lunilor au înregistrat volume mici și relativ stabile, între 307 și 982 kg. Exporturile s-au produs exclusiv în februarie 2025, semn al unei activități comerciale ocazionale sau a capacității reduse de export.

Ucraina este principala sursă de aprovizionare cu fasole, acoperind 94% din importuri, cu un volum de 115.368 kg și o valoare de 2,29 milioane lei, la un preț mediu de 19,9 lei/kg. Pe locul doi se află SUA, cu 7.732 kg importate, la un preț mult mai redus – 9 lei/kg, ceea ce reflectă probabil diferențe în calitate sau tipuri de fasole.

Exporturile Moldovei au avut un singur destinatar: România. Toată cantitatea exportată a fost realizată de GORGAN SRL, companie care deține monopolul în acest segment.

Pe partea de import, piața este dominată de câteva companii: BALU COMPANY SRL este lider, cu 57% din totalul importurilor (69.868 kg, 1,4 milioane lei, preț mediu 20,2 lei/kg); urmează VINTAGE DISTRIBUTION SRL (23.000 kg, 421.000 lei) și ANTURAJ CATERING SRL (22.500 kg, 463.000 lei), care operează în segmentul premium, cu cel mai mare preț – 20,6 lei/kg.

Un caz aparte îl reprezintă organizația caritabilă Fundația Christian Aid Ministries, care a importat 7.732 kg de fasole la cel mai mic preț – 9 lei/kg, posibil prin livrări umanitare sau regimuri fiscale preferențiale.

Concluziile analizei subliniază o vulnerabilitate majoră a pieței moldovenești în fața șocurilor externe, având în vedere dependența covârșitoare de un singur furnizor (Ucraina) și lipsa unei capacități interne de export. În același timp, discrepanțele mari de preț (între 7 și 20,6 lei/kg la import) indică o varietate calitativă importantă în piață, dar și un spațiu larg pentru dezvoltarea standardelor proprii.

Economistul recomandă ca măsuri urgente: stimularea producției interne de fasole, prin politici de sprijin pentru agricultori, diversificarea surselor de import pentru reducerea riscurilor geopolitice și construirea unei infrastructuri moderne de procesare și export, care să permită accesul constant pe piețele externe.

În concluzie, Moldova ar trebui să adopte o strategie pe termen lung de substituire a importurilor și de consolidare a securității alimentare, prin investiții în producția locală, dezvoltarea capacităților de export și reducerea dependenței de parteneri externi unici.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.