Mită minerală de 12 milioane de lei! Teren cu resurse „vândut” din birourile Primăriei pentru bani grei

Centrul Național Anticorupție, sub conducerea procesuală a Procuraturii municipiului Chișinău, desfășoară o anchetă penală complexă privind un presupus caz de corupere și trafic de influență legat de o licitație publică organizată pentru darea în arendă a unui teren de 27 hectare ce conține zăcăminte de substanțe minerale. Printre suspecți se numără un primar în funcție, un avocat, un agent economic și un fost polițist.

Potrivit datelor preliminare, cei patru ar fi influențat rezultatul licitației în favoarea unei societăți comerciale nou-înființate, pe care intenționau ulterior să o cedeze în schimbul unei mite de 12 milioane de lei, transferând totodată și drepturile asupra licitației câștigate. O altă opțiune discutată de grup era semnarea unui contract de subantrepriză cu beneficiarul real al afacerii.

Tot în cadrul acestei cauze penale, anchetatorii au stabilit că bănuiții ar fi pretins și primit procente din vânzarea zăcămintelor extrase, diminuând artificial prețul de piață cu circa 1,8 milioane de lei, sub pretextul influențării unor factori decizionali din cadrul Primăriei Cosăuți pentru eliberarea actelor permisive. Mai mult, pentru a anula licitația inițială și a desemna un alt câștigător, aceștia ar fi solicitat o altă mită de 500.000 de lei.

În prezent, ofițerii CNA efectuează percheziții la domiciliile și sediile celor implicați, de unde au fost ridicate documente relevante cauzei. Toate persoanele au fost recunoscute în calitate de bănuit și vor fi cercetate în stare de libertate.

CNA și Procuratura municipiului Chișinău continuă acțiunile procesuale pentru documentarea completă a faptelor și atragerea la răspundere penală a persoanelor implicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#retinere #mita #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.