91% din floarea-soarelui a plecat la export, iar fabricile de ulei ruginesc

În sezonul agricol 2024–2025, Republica Moldova a exportat un volum record de 558.784 de tone de floarea-soarelui, în creștere cu 4% față de sezonul precedent și peste nivelul din 2021–2022, arată analiza economistului Iurie Rija. Această creștere a exporturilor vine însă în contextul unei recolte naționale mai slabe decât anul trecut – doar 614.000 de tone, față de 758.400 de tone în sezonul 2023–2024.

Astfel, peste 91% din producția națională a fost exportată ca materie primă, fără procesare – o tendință tot mai accentuată care indică scăderea competitivității industriei de procesare internă. În sezonul precedent, ponderea exportului în total producție fusese de 70%.

La nivel de prețuri, floarea-soarelui a înregistrat o revenire ușoară, cu un preț mediu de 9,81 lei/kg, cu 21% mai mare decât în sezonul anterior (8,09 lei/kg), dar sub valorile record din anii anteriori. Valoarea totală a exporturilor s-a ridicat la 5,48 miliarde de lei, în creștere cu 25,8% față de sezonul 2023–2024 (4,36 miliarde lei).

Topul exportatorilor este condus în semestrul I 2025 de:

OROMIMEXPO SRL – 67.738 tone
RUSAGRO-PRIM SRL – 53.941 tone
AGROFLORIS-NORD SRL – 36.006 tone (în creștere față de anul trecut, datorită scăderii rentabilității procesării interne)

Printre procesatorii tradiționali, TransOil Refinery SRL a exportat doar 7.810 tone, în contextul în care prețul ridicat al materiei prime și cel scăzut al uleiului brut au redus marjele de procesare.

Structura destinațiilor s-a schimbat: Turcia a devenit cel mai mare cumpărător – 236.197 tone la un preț mediu de 11,2 lei/kg, depășind România – liderul tradițional din perioada 2022–2024. România a importat în acest sezon 188.676 tone la un preț mediu de 10,4 lei/kg, iar Bulgaria a urmat cu 92.874 tone (10,7 lei/kg). Alte destinații – Grecia, Polonia, Serbia, Germania, Cehia, Irak și Olanda – au rămas active, dar la volume reduse.

Pe partea de importuri, Moldova a continuat să importe volume modeste: doar 3.400 tone în semestrul I din 2025, după ce în 2024 au fost importate circa 4.000 tone. Această scădere este efectul introducerii sistemului de licențiere a importurilor, care a restrâns drastic piața și a lăsat loc doar pentru importuri de semințe speciale destinate însămânțărilor sau industriei de snacksuri și cofetărie.

Cei mai activi importatori au fost:

System Capital Management SRL – 837 tone (H1 2025)
Vadalex Agro SRL – 441 tone
Diazchim SRL, Bioprotect SRL și Agrostoc CI – între 90 și 270 tone fiecare

Pentru sezonul agricol 2025–2026, se anticipează o recoltă mai bună față de anul trecut, estimată la peste 800.000 de tone, datorită condițiilor agrometeorologice favorabile. Randamentul mediu estimat este de 2,0 tone/ha, peste media ultimilor 5 ani. Suprafața semănată este de circa 414 mii hectare.

Totuși, diferențele regionale rămân mari: în nord se raportează randamente de 2,5–3,0 t/ha, în timp ce sudul țării, afectat de secetă, abia atinge 0,8–1,5 t/ha.

Concluziile lui Rija arată o dependență tot mai mare de exportul brut de materie primă, în defavoarea procesării interne, pe fundalul unui dezechilibru între prețul ridicat al semințelor și prețul scăzut al uleiului. În lipsa unor politici clare de susținere a industriei de procesare, Moldova riscă să-și consolideze statutul de exportator de materie primă, nu de valoare adăugată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea sorerlui #ulei #import #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.