91% din floarea-soarelui a plecat la export, iar fabricile de ulei ruginesc

04 Aug. 2025, 10:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Aug. 2025, 10:43 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În sezonul agricol 2024–2025, Republica Moldova a exportat un volum record de 558.784 de tone de floarea-soarelui, în creștere cu 4% față de sezonul precedent și peste nivelul din 2021–2022, arată analiza economistului Iurie Rija. Această creștere a exporturilor vine însă în contextul unei recolte naționale mai slabe decât anul trecut – doar 614.000 de tone, față de 758.400 de tone în sezonul 2023–2024.

Astfel, peste 91% din producția națională a fost exportată ca materie primă, fără procesare – o tendință tot mai accentuată care indică scăderea competitivității industriei de procesare internă. În sezonul precedent, ponderea exportului în total producție fusese de 70%.

La nivel de prețuri, floarea-soarelui a înregistrat o revenire ușoară, cu un preț mediu de 9,81 lei/kg, cu 21% mai mare decât în sezonul anterior (8,09 lei/kg), dar sub valorile record din anii anteriori. Valoarea totală a exporturilor s-a ridicat la 5,48 miliarde de lei, în creștere cu 25,8% față de sezonul 2023–2024 (4,36 miliarde lei).

Topul exportatorilor este condus în semestrul I 2025 de:

OROMIMEXPO SRL – 67.738 tone
RUSAGRO-PRIM SRL – 53.941 tone
AGROFLORIS-NORD SRL – 36.006 tone (în creștere față de anul trecut, datorită scăderii rentabilității procesării interne)

Printre procesatorii tradiționali, TransOil Refinery SRL a exportat doar 7.810 tone, în contextul în care prețul ridicat al materiei prime și cel scăzut al uleiului brut au redus marjele de procesare.

Structura destinațiilor s-a schimbat: Turcia a devenit cel mai mare cumpărător – 236.197 tone la un preț mediu de 11,2 lei/kg, depășind România – liderul tradițional din perioada 2022–2024. România a importat în acest sezon 188.676 tone la un preț mediu de 10,4 lei/kg, iar Bulgaria a urmat cu 92.874 tone (10,7 lei/kg). Alte destinații – Grecia, Polonia, Serbia, Germania, Cehia, Irak și Olanda – au rămas active, dar la volume reduse.

Pe partea de importuri, Moldova a continuat să importe volume modeste: doar 3.400 tone în semestrul I din 2025, după ce în 2024 au fost importate circa 4.000 tone. Această scădere este efectul introducerii sistemului de licențiere a importurilor, care a restrâns drastic piața și a lăsat loc doar pentru importuri de semințe speciale destinate însămânțărilor sau industriei de snacksuri și cofetărie.

Cei mai activi importatori au fost:

System Capital Management SRL – 837 tone (H1 2025)
Vadalex Agro SRL – 441 tone
Diazchim SRL, Bioprotect SRL și Agrostoc CI – între 90 și 270 tone fiecare

Pentru sezonul agricol 2025–2026, se anticipează o recoltă mai bună față de anul trecut, estimată la peste 800.000 de tone, datorită condițiilor agrometeorologice favorabile. Randamentul mediu estimat este de 2,0 tone/ha, peste media ultimilor 5 ani. Suprafața semănată este de circa 414 mii hectare.

Totuși, diferențele regionale rămân mari: în nord se raportează randamente de 2,5–3,0 t/ha, în timp ce sudul țării, afectat de secetă, abia atinge 0,8–1,5 t/ha.

Concluziile lui Rija arată o dependență tot mai mare de exportul brut de materie primă, în defavoarea procesării interne, pe fundalul unui dezechilibru între prețul ridicat al semințelor și prețul scăzut al uleiului. În lipsa unor politici clare de susținere a industriei de procesare, Moldova riscă să-și consolideze statutul de exportator de materie primă, nu de valoare adăugată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Aug. 2026, 16:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Aug. 2026, 16:51 // Actual //  Grîu Tatiana

15 încăperi nelocuibile, cu o suprafață totală de aproximativ 646,6 metri pătrați, gestionate de Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”, ar putea fi scoase la privatizare prin licitație. Propunerea de includere a acestor bunuri în lista proprietăților de stat supuse privatizării a venit din partea Aeroportului, printr-un demers transmis Agenției Proprietății Publice la 16 iunie 2026.

Spațiile, indicate ca subsoluri, sunt amplasate în blocuri de locuințe din Chișinău, în special în sectorul Botanica, pe bulevardele Dacia 71/2 și 73/2, dar și pe strada Calea Ieșilor, 45. Cea mai mare încăpere din listă are 258,7 metri pătrați și se află pe strada Calea Ieșilor, 45.

Printre celelalte spații se regăsesc încăperi de 53,4 metri pătrați, 53,2 metri pătrați și 52 de metri pătrați, dar și spații mult mai mici, de aproximativ 15–17 metri pătrați. Toate sunt prevăzute pentru vânzare prin licitație.

Motivul este unul simplu: aceste spații nu sunt necesare activității Aeroportului. Documentul precizează că ele nu se află în perimetrul operațional al Aeroportului Internațional Chișinău, pe platforma aeroportuară sau pe terenul aferent și nu au fost, nu sunt și nu urmează să fie utilizate pentru activități operaționale, de producție ori comerciale.

În plus, încăperile nu fac parte din bunurile depuse în capitalul social al întreprinderii, iar menținerea lor în gestiunea Aeroportului nu mai este considerată justificată din punct de vedere funcțional. APP susține că înstrăinarea acestor spații nu va afecta integritatea patrimoniului întreprinderii și nici activitatea aeroportuară.

Proiectul nu stabilește deocamdată prețurile de pornire și nici data licitațiilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!