Ultimatum din SUA: Trump vrea 100% tarife pentru țările care nu rup legătura cu petrolul rusesc

Fostul președinte american Donald Trump a anunțat un posibil val suplimentar de tarife comerciale împotriva Indiei, acuzând New Delhi că se îmbogățește de pe urma petrolului rusesc și contribuie indirect la finanțarea războiului din Ucraina.

„India nu doar că cumpără volume uriașe de petrol rusesc, dar îl și revinde pe piața internațională cu profituri masive. Nu îi pasă câți oameni mor în Ucraina. Din acest motiv, voi majora semnificativ taxele vamale pentru India”, a scris Trump pe platforma Truth Social, fără a oferi cifre exacte.

Pe 1 august, Trump a impus deja o taxă vamală de 25% pentru produsele indiene, invocând un dezechilibru comercial, și a avertizat că va introduce tarife punitive dacă India continuă cooperarea energetică cu Moscova.

În urma presiunilor, patru mari rafinării de stat indiene – Indian Oil, Hindustan Petroleum, Bharat Petroleum și Mangalore Refinery – au anunțat că își suspendă temporar achizițiile de petrol rusesc. Totuși, surse guvernamentale din India au declarat că țara nu intenționează să renunțe definitiv la aceste importuri.

Pe 4 august, guvernul indian a reacționat ferm, acuzând SUA și UE de dublu standard în relațiile comerciale cu Rusia. Ministerul de Externe de la New Delhi a subliniat că Statele Unite și Uniunea Europeană continuă să importe fertilizanți, metale, uraniu slab îmbogățit și alte produse rusești, justificând aceste importuri ca fiind de „necesitate strategică”, în timp ce India este criticată pentru achiziții de petrol.

Ministerul a reamintit că, în perioada administrației Joe Biden, Washingtonul „a încurajat activ” India să cumpere petrol din Rusia pentru a asigura stabilitatea pieței globale de energie, iar actualele atacuri politice sunt „nefondate și incorecte”.

După declanșarea războiului din Ucraina, India a devenit cel mai mare cumpărător global de petrol rusesc, crescându-și importurile de la circa 100.000 barili/zi în 2021 la 1,75 milioane barili/zi în prima jumătate a anului 2025. În luna iunie, importurile au atins un vârf de 2 milioane barili pe zi, potrivit estimărilor Reuters.

Pe 14 iulie, Trump a amenințat că va impune tarife vamale de 100% pentru toate țările care continuă să importe energie din Rusia, dacă războiul din Ucraina nu se încheie în 50 de zile. Ulterior, pe 29 iulie, el a redus acest termen la 10 zile, în semn de „profundă dezamăgire” față de escaladările continue ale Kremlinului. Ultimatumul expiră pe 8 august.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #India #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.