Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Ultimatum din SUA: Trump vrea 100% tarife pentru țările care nu rup legătura cu petrolul rusesc

Ultimatum din SUA: Trump vrea 100% tarife pentru țările care nu rup legătura cu petrolul rusesc

05 Aug. 2025, 12:20
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2025, 12:20 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Fostul președinte american Donald Trump a anunțat un posibil val suplimentar de tarife comerciale împotriva Indiei, acuzând New Delhi că se îmbogățește de pe urma petrolului rusesc și contribuie indirect la finanțarea războiului din Ucraina.

„India nu doar că cumpără volume uriașe de petrol rusesc, dar îl și revinde pe piața internațională cu profituri masive. Nu îi pasă câți oameni mor în Ucraina. Din acest motiv, voi majora semnificativ taxele vamale pentru India”, a scris Trump pe platforma Truth Social, fără a oferi cifre exacte.

Pe 1 august, Trump a impus deja o taxă vamală de 25% pentru produsele indiene, invocând un dezechilibru comercial, și a avertizat că va introduce tarife punitive dacă India continuă cooperarea energetică cu Moscova.

În urma presiunilor, patru mari rafinării de stat indiene – Indian Oil, Hindustan Petroleum, Bharat Petroleum și Mangalore Refinery – au anunțat că își suspendă temporar achizițiile de petrol rusesc. Totuși, surse guvernamentale din India au declarat că țara nu intenționează să renunțe definitiv la aceste importuri.

Pe 4 august, guvernul indian a reacționat ferm, acuzând SUA și UE de dublu standard în relațiile comerciale cu Rusia. Ministerul de Externe de la New Delhi a subliniat că Statele Unite și Uniunea Europeană continuă să importe fertilizanți, metale, uraniu slab îmbogățit și alte produse rusești, justificând aceste importuri ca fiind de „necesitate strategică”, în timp ce India este criticată pentru achiziții de petrol.

Ministerul a reamintit că, în perioada administrației Joe Biden, Washingtonul „a încurajat activ” India să cumpere petrol din Rusia pentru a asigura stabilitatea pieței globale de energie, iar actualele atacuri politice sunt „nefondate și incorecte”.

După declanșarea războiului din Ucraina, India a devenit cel mai mare cumpărător global de petrol rusesc, crescându-și importurile de la circa 100.000 barili/zi în 2021 la 1,75 milioane barili/zi în prima jumătate a anului 2025. În luna iunie, importurile au atins un vârf de 2 milioane barili pe zi, potrivit estimărilor Reuters.

Pe 14 iulie, Trump a amenințat că va impune tarife vamale de 100% pentru toate țările care continuă să importe energie din Rusia, dacă războiul din Ucraina nu se încheie în 50 de zile. Ulterior, pe 29 iulie, el a redus acest termen la 10 zile, în semn de „profundă dezamăgire” față de escaladările continue ale Kremlinului. Ultimatumul expiră pe 8 august.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.