1,9 miliarde de euro dorm în bancă: Moldovenii pierd banii cu ochii deschiși

06 Aug. 2025, 12:28
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2025, 12:28 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce în alte țări oamenii caută activ randamente sigure și profitabile, în Republica Moldova milioane de euro sunt lăsate să-și piardă valoarea în tăcere. Cetățenii moldoveni păstrează astăzi peste 36,4 miliarde de lei în așa-numite „depozite moarte” – adică bani aflați în conturi la vedere, fără dobândă sau cu o dobândă simbolică sub 1%. Aceasta reprezintă aproape jumătate din toate economiile populației – mai exact, 45,2%. În echivalent valutar, înseamnă peste 1,9 miliarde euro care nu produc nimic, în timp ce inflația le erodează zilnic valoarea reală, cinstată economistul, Veaceslav Ioniță.

În băncile din Republica Moldova, depozitele la vedere au în prezent o dobândă de doar 0,9% în lei și 0,38% în valută. Practic, este o formă de a pierde bani lent, dar constant. Deși aceste conturi sunt văzute de mulți ca „sigure”, ele sunt de fapt un mod sigur de a ieși în pierdere. Conform estimărilor, această inactivitate financiară costă Republica Moldova peste 150 milioane de euro anual, doar din lipsa randamentului.

„În comparație, investițiile în imobiliare – inclusiv peste Prut – oferă randamente net superioare. În București, un studio de închiriat generează în medie 7,4% pe an, în valută. La un asemenea nivel, capitalul nu doar că își păstrează valoarea, dar chiar aduce profit. Piața imobiliară din România este mai stabilă, cu riscuri mai mici, legislație clară și cheltuieli de întreținere mai mici raportate la venit. Pentru sutele de mii de moldoveni cu cetățenie română, accesul la această piață este facil, natural și profitabil”,  punctat Ioniță.

O altă soluție care începe să prindă contur sunt hârtiile de valoare de stat. Noile emisiuni ale Ministerului Finanțelor din Moldova oferă dobânzi de până la 8,2% anual în lei, pe termen lung. Instrumentele sunt simple, garantate de stat și pot fi cumpărate direct de către populație. Chiar și în variantele mai conservatoare, randamentele sunt net superioare celor oferite de băncile comerciale.

„Totuși, realitatea arată că lipsa educației financiare și frica de alternative joacă un rol major în această blocare a capitalului. Mulți cetățeni nu sunt familiarizați cu piața imobiliară sau cu mecanismele investiționale. Reflexul de a „ține banii în bancă” ca formă de siguranță este puternic, dar profund păgubos în contextul economic actual. Păstrarea banilor în conturi fără dobândă nu înseamnă siguranță, ci pierdere garantată”, a precizat economistul.

Republica Moldova are nevoie urgentă de o cultură financiară care să încurajeze investiția responsabilă. Banii trebuie puși la lucru, nu lăsați în letargie. Fie că este vorba de imobiliare, de obligațiuni de stat sau de alte forme de economisire inteligentă, soluțiile există. Ceea ce lipsește, încă, este curajul de a ieși din zona de confort a „contului bancar” și dorința de a face ca economiile să lucreze pentru oameni, nu invers.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 11:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 11:26 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul condus de Vasile Tofan a obținut nota 2,9 din 10 pentru primele 100 de zile de activitate, potrivit unui raport alternativ prezentat de Mișcarea Civică „Construim Încredere”. Autorii susțin că executivul a înregistrat puține rezultate verificabile și că există un decalaj important între angajamentele asumate și măsurile realizate.

Raportul a fost prezentat de fondatoarea mișcării, Olesea Stamate, în cadrul unei conferințe de presă la IPN. Evaluarea a fost făcută prin compararea prevederilor Programului de guvernare „Economie europeană, stat eficient” și a discursului de învestire cu actele adoptate și datele disponibile public. Reprezentanții mișcării precizează că nota este o apreciere civică argumentată, nu o măsurătoare statistică.

Potrivit Olesei Stamate, din cele 13 angajamente analizate, nouă aveau termen de realizare în primele 100 de zile. Unul singur a fost considerat îndeplinit integral – adoptarea politicii fiscale pentru 2027. Totuși, autorii raportului menționează că proiectul a fost preluat de la Guvernul precedent într-o etapă avansată.

Alte trei angajamente au fost realizate parțial, iar două au fost doar inițiate. Printre acestea se numără inventarierea barierelor administrative, dereglementarea și elaborarea portofoliului proiectelor prioritare. Deși Guvernul a prezentat 19 proiecte strategice pe 29 octombrie, raportul nu identifică documente care să confirme aprobarea portofoliului promis.

Un angajament important rămas nerealizat vizează punerea în exploatare a liniei electrice Vulcănești-Chișinău până la 31 august 2026. Reprezentanții mișcării recunosc că proiectul și dificultățile întâmpinate existau înainte de mandatul actualului executiv, însă subliniază că termenul a fost asumat explicit de Guvernul Tofan.

Raportul atrage atenția și asupra evoluțiilor economice. Potrivit datelor prezentate de autori, inflația anuală a crescut de la 6,51% în iunie la 8,60% în septembrie, iar tariful la gazele naturale pentru consumatorii casnici a crescut cumulat cu aproximativ 81% în septembrie și octombrie.

Autorii susțin că eficiența compensațiilor acordate populației nu poate fi demonstrată în lipsa unor date clare despre plățile efectuate și facturile achitate de consumatori. În același timp, datoria de stat a crescut de la 142,79 miliarde de lei la sfârșitul lunii iunie la 150,36 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie.

Critici sunt formulate și la adresa politicii fiscale pentru 2027. Potrivit raportului, aproximativ 84% din veniturile suplimentare estimate ar urma să provină din TVA și accize. Mișcarea cere publicarea unor simulări care să arate impactul măsurilor asupra diferitelor categorii de gospodării.

O altă problemă semnalată este reforma administrației publice locale. Reprezentanții „Construim Încredere” consideră că noua configurație teritorială a fost promovată înainte de clarificarea competențelor, resurselor financiare și impactului asupra comunităților. Aceștia cer revizuirea proiectului, o analiză de impact și consultări reale cu autoritățile locale.

Raportul mai semnalează lipsa transparenței în evaluarea activității miniștrilor și monitorizarea angajamentelor de integrare europeană. Olesea Stamate solicită Guvernului să publice planul de acțiuni, responsabilitățile fiecărui ministru, rezultatele obținute, sursele de finanțare și termenele restante.

Solicitat de IPN pentru o reacție, serviciul de presă al Guvernului nu a răspuns deocamdată. Premierul Vasile Tofan urmează să prezinte joi bilanțul primelor 100 de zile de activitate ale echipei sale.