Vânt și soare pentru investiții: cote noi și garanții pe 15 ani pentru energia verde

Ministerul Energiei a publicat pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea limitelor de capacitate, a cotelor maxime și a categoriilor de capacitate în domeniul energiei electrice din surse regenerabile, valabile până la 31 decembrie 2030. Documentul stabilește distribuția capacităților care vor beneficia de cele trei mecanisme de sprijin aplicate în Republica Moldova – facturare netă, tarif fix și preț fix (licitații).

Cote de capacitate pentru mecanismele de sprijin
Potrivit proiectului, capacitatea totală a centralelor electrice regenerabile ce vor beneficia de sprijin este de 265 MW, dintre care: 95 MW în regim de tarif fix, 170 MW în regim de preț fix (licitații), cu condiția instalării bateriilor de stocare de 44 MWh, fără limită de capacitate pentru mecanismul de facturare netă.

Comparativ cu cota anterioară pentru facturare netă (100 MW, distribuită pe tipuri de prosumatori), noua propunere elimină restricțiile și permite o aplicare flexibilă a schemei, în concordanță cu principiile liberalizării pieței și stimulării producției descentralizate de energie verde.

Ministerul Energiei estimează că fiecare 1 MW fotovoltaic instalat produce anual circa 1,2 milioane kWh, ceea ce la un tarif mediu de 4 lei/kWh înseamnă economii de 4,5 milioane lei/an. În prezent, cei 4 MW deja instalați aduc economii anuale de aproximativ 18 milioane lei, iar după finalizarea proiectelor de încă 17 MW planificați, impactul bugetar pozitiv ar putea depăși 94 milioane lei/an.

Pentru tarif fix (valabil 15 ani), proiectul prevede: 55 MW pentru centrale electrice de cogenerare pe bază de ardere directă și 40 MW pentru centrale pe biogaz.
Pentru preț fix (tot pe 15 ani), este prevăzută o cotă de 170 MW pentru centrale eoliene, cu obligativitatea instalării de baterii de stocare de minim 22 MW / 44 MWh. Aceste capacități vor fi atribuite în cadrul licitației din toamna anului 2025 destinată producătorilor mari.

În Republica Moldova, sprijinul pentru producătorii de energie regenerabilă este asigurat prin: facturare netă – pentru micii producători cu instalații destinate consumului propriu, tarif fix – pentru centrale de până la 1 MW fotovoltaic sau 4 MW eolian și preț fix – pentru centrale mai mari, atribuit prin licitație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vint #soare #eolian

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile turce analizează o propunere de a renunța la modelul de bufet „all-inclusive” din hoteluri pentru a reduce risipa alimentară. Potrivit Sabah, Consiliul pentru Politică Agricolă și Alimentară pregătește un raport pe această temă pentru președintele Recep Tayyip Erdoğan.

Conform unui raport al Fundației pentru Prevenirea Risipei în Turcia, în fiecare an, în această țară se irosesc, în medie, 23 de milioane de tone de alimente, iar aproximativ 35% din fructe și legume ajung la gunoi. Consiliul Prezidențial pentru Agricultură și Politici Alimentare a luat măsuri pentru a aborda această risipă, care duce și la creșterea inflației alimentare.

Micul dejun variat, o tendință care a fost foarte populară în ultimii ani, a devenit acum o problemă. Restaurantele care refuză să servească micul dejun pentru două persoane atunci când sunt trei la masă, comandând, în schimb, în funcție de numărul de invitați și impunând un mic dejun variat în consecință, sporesc risipa.

Ramazan Bingol, membru al Consiliului Prezidențial pentru Agricultură și Politici Alimentare, a declarat că 50% dintre aceste mese se irosesc.

„Această risipă este exacerbată de localurile care impun un număr fix de oaspeți. De exemplu, trei sau patru prieteni s-ar putea mulțumi cu un mic dejun mixt pentru două persoane, dar multe localuri impun un număr fix de oaspeți. Aduc mai multe preparate. Unele sunt luate de pe masă și nici nu sunt atinse măcar. Mâncarea pusă în farfurie, dar lăsată neatinsă, merge direct la gunoi”, a explicat el.

„Sistemul all-inclusive din hoteluri ar putea trece la un sistem a la carte. Oamenii comandă cât vor să mănânce. În loc să ia totul și să nu mănânce, pleacă de la masă cu produsele pe care le aleg și cu care își vor umple stomacul”, a mai spus el.

În mod similar, dacă există reglementări legale în restaurante și cafenele, nu se poate impune ocuparea unui loc. Trei persoane pot solicita un mic dejun mixt pentru două persoane, iar cinci sau șase persoane pot solicita un loc. Dacă locația nu permite acest lucru, clientul trebuie să raporteze situația Ministerului Comerțului, iar acesta va primi o amendă.

Raportul pe care Consiliul îl pregătește atrage atenția și asupra secțiunii dedicate animalelor fără stăpân. În raport se subliniază că nu ar trebui să se arunce mâncare pe străzi sub pretextul de a hrăni animalele. Ramazan Bingol explică faptul că acest lucru nu doar că poluează orașul, dar și contribuie la răspândirea bacteriilor, afirmând: „Animalele care consumă această mâncare se îmbolnăvesc și ele.”

„Străzile devin focare de infecție. Medicii veterinari primesc frecvent reclamații similare. În nicio țară europeană nu poți arunca mâncarea pentru a o da animalelor fără stăpân. Acest lucru perturbă echilibrul natural”, a spus el. Bingol a mai subliniat că resturile de mâncare și pâine ar trebui colectate și trimise la adăposturile de animale, adăugând: „Dar, bineînțeles, cel mai important lucru este să prevenim acest lucru”, a mai explicat el.

„Grâul produs aici cu mult efort, precum și munca fermierilor și brutarilor, se irosește. În timp ce agricultura se confruntă cu tot mai multe probleme, din cauza condițiilor climatice, noi aruncăm pâinea. Pentru a preveni acest lucru, ar trebui să existe limite, în special în ceea ce privește pâinea servită în restaurante”, a mai spus Bingol.