Cine a umflat piața imobiliară! În trei luni apartamentele s-au scumpit cu 2500 de euro

Apartamentele în municipiul Chișinău au continuat să se scumpească, însă într-un ritm mai moderat. Indicele prețului bunurilor imobile rezidențiale (RPPI) a urcat la 222,0%, în trimestrul doi al anului 2025, în creștere cu 4,9% față de trimestrul I și cu 33,7% comparativ cu aceeași perioadă din 2024.

Pe piața primară, indicele a ajuns la 231,0% (+4,6% trimestrial), iar pe piața secundară la 215,2% (+5,0% trimestrial). În același timp, numărul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare a scăzut cu 34,4%, în timp ce ponderea achizițiilor finanțate prin credite ipotecare a urcat la 71,6% din total, cel mai ridicat nivel din ultimii ani.

BNM subliniază că această evoluție este influențată semnificativ de programul guvernamental „Prima Casă Plus”, care a stimulat cererea și a dus la un avans trimestrial de 77,8% al creditării ipotecare prin acest mecanism. De la lansarea programului, în trimestrul III 2024, numărul creditelor ipotecare a crescut de la 310 la 1.631 în trimestrul II 2025, reprezentând deja peste jumătate din totalul contractelor ipotecare noi.

Mediana prețului de ofertă pentru un apartament în Chișinău a crescut în ultimele trei luni de la 104.500 euro la 107.000 euro, confirmând presiunea continuă asupra accesibilității locuințelor.

BNM avertizează că monitorizează îndeaproape piața imobiliară și dispune de instrumente macroprudențiale pentru a interveni, dacă va fi necesar, pentru a preveni acumularea de riscuri sistemice și pentru a proteja stabilitatea sectorului bancar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #pret #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie din Republica Moldova a scăzut în anul 2025, în timp ce rețeaua de grădinițe rămâne preponderent publică, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, în 2025 au activat 1465 de instituții de educație timpurie, cu patru mai puține decât în anul precedent. Dintre acestea, peste 98% sunt instituții publice, iar majoritatea funcționează în mediul rural.

Numărul copiilor înscriși a ajuns la 122,9 mii, în scădere cu 4,3 mii de copii (–3,4%) față de 2024. Reducerea este mai accentuată în mediul rural, unde numărul copiilor a scăzut cu aproape 5%.

Datele mai arată că, în medie, la 100 de locuri revin 70 de copii, ceea ce indică o scădere a presiunii asupra sistemului față de anul precedent. Totuși, discrepanțele teritoriale rămân semnificative: în municipiul Chișinău sunt 97 de copii la 100 de locuri, în timp ce în raionul Leova doar 36 de copii.

În ceea ce privește distribuția pe vârste, cei mai mulți copii au 5 și 6 ani, iar peste 87% sunt înscriși în învățământul preșcolar. Majoritatea copiilor (85,5%) studiază în limba română.

Sistemul este susținut de circa 30,9 mii de angajați, dintre care 12,5 mii sunt cadre didactice și de conducere, majoritatea femei. Totodată, ponderea educatorilor cu studii superioare a crescut la 68,8%.

În același timp, infrastructura rămâne limitată: doar 20,8% dintre instituții dispun de săli sportive, iar circa 62,4% au săli muzicale.