Profitul Transgaz aproape s-a triplat, cu impact și asupra Republicii Moldova prin Vestmoldtransgaz

Compania de stat Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor din România, și-a majorat semnificativ profitul net consolidat în prima jumătate a anului 2025, ajungând la 518,9 milioane lei românești, față de 183,8 milioane lei în aceeași perioadă a anului trecut, scrie profit.ro.

Raportarea include și rezultatele Vestmoldtransgaz, operatorul conductei Iași-Ungheni-Chișinău, la care Transgaz deține indirect 75% din acțiuni. Această companie gestionează principalul coridor de aprovizionare cu gaze al Republicii Moldova, după reducerea dependenței de Gazprom.

Veniturile din exploatare ale grupului au crescut cu 44%, ajungând la 1,57 miliarde lei, în timp ce cheltuielile au urcat cu doar 11%, la 1,017 miliarde lei. Rezultatele pozitive sunt atribuite în principal veniturilor mai mari din rezervarea de capacitate, care au adus un plus de 364,8 milioane lei, grație unui tarif reglementat mai ridicat și a volumelor mai mari de capacitate rezervată.

De asemenea, în raport este menționată și proaspăta achiziție a companiei Petrostar SA, unde Transgaz a preluat 51% din capital, consolidându-și poziția pe piața de inginerie și consultanță pentru industria petrolului și gazelor.

La nivel investițional, Transgaz a realizat proiecte de modernizare și dezvoltare în valoare de 375,3 milioane lei în prima jumătate a anului, ceea ce reprezintă 27% din programul anual planificat de peste 1,4 miliarde lei.

Transgaz este controlată de Secretariatul General al Guvernului României, care deține 58,5% din acțiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vestmoldtransfaz #Transgaz #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.