Trump închide USAID: 60 de ani de ajutor umanitar, șterși cu buretele

Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), principalul instrument al Washingtonului pentru programe umanitare și asistență globală din ultimii șase decenii, își încetează oficial activitatea. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat american, Marco Rubio, într-o postare pe rețeaua X.

Potrivit acestuia, o parte dintre proiectele esențiale vor trece în gestiunea Departamentului de Stat, iar restul vor fi închise. Procesul de lichidare este coordonat de directorul Biroului pentru Buget și Administrație, Russell Vought. „De la începutul anului am economisit contribuabililor zeci de miliarde de dolari. Odată cu transferul programelor către Departamentul de Stat, USAID se închide oficial”, a scris Rubio.

Decizia vine după ce, în martie, președintele Donald Trump a dispus stoparea a circa 83% dintre proiectele agenției – aproape 5.800 de granturi, inclusiv programe majore în Ucraina, Etiopia și Iordania. Circa o mie de proiecte au fost preluate de Departamentul de Stat.

Fondată în 1961, USAID avea aproximativ 10.000 de angajați la nivel global și un buget anual de aproape 43 miliarde dolari. Agenția susține că, prin programele sale, a salvat peste 90 de milioane de vieți, dintre care circa 30 de milioane de copii.

Totuși, administrația Trump a criticat în repetate rânduri agenția, acuzând risipă de fonduri și chiar finanțarea unor „proiecte suspecte”, inclusiv cercetări legate de COVID-19. Un audit realizat cu implicarea lui Elon Musk a catalogat activitatea USAID drept „ineficientă și inutilă pentru cetățenii americani”.

Comunitatea științifică internațională a condamnat însă decizia, avertizând că până în 2030 închiderea agenției ar putea duce la peste 14 milioane de decese suplimentare la nivel global, o treime dintre acestea în rândul copiilor.

În Congres au existat critici privind depășirea atribuțiilor prezidențiale, întrucât desființarea unei agenții finanțate de legislativ necesită aprobarea acestuia. Cu toate acestea, Casa Albă a continuat procesul, închizând definitiv agenția după luni de controverse.

Pentru mai multe ș5tiri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#USAID #bani #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.