Trump închide USAID: 60 de ani de ajutor umanitar, șterși cu buretele

Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), principalul instrument al Washingtonului pentru programe umanitare și asistență globală din ultimii șase decenii, își încetează oficial activitatea. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat american, Marco Rubio, într-o postare pe rețeaua X.

Potrivit acestuia, o parte dintre proiectele esențiale vor trece în gestiunea Departamentului de Stat, iar restul vor fi închise. Procesul de lichidare este coordonat de directorul Biroului pentru Buget și Administrație, Russell Vought. „De la începutul anului am economisit contribuabililor zeci de miliarde de dolari. Odată cu transferul programelor către Departamentul de Stat, USAID se închide oficial”, a scris Rubio.

Decizia vine după ce, în martie, președintele Donald Trump a dispus stoparea a circa 83% dintre proiectele agenției – aproape 5.800 de granturi, inclusiv programe majore în Ucraina, Etiopia și Iordania. Circa o mie de proiecte au fost preluate de Departamentul de Stat.

Fondată în 1961, USAID avea aproximativ 10.000 de angajați la nivel global și un buget anual de aproape 43 miliarde dolari. Agenția susține că, prin programele sale, a salvat peste 90 de milioane de vieți, dintre care circa 30 de milioane de copii.

Totuși, administrația Trump a criticat în repetate rânduri agenția, acuzând risipă de fonduri și chiar finanțarea unor „proiecte suspecte”, inclusiv cercetări legate de COVID-19. Un audit realizat cu implicarea lui Elon Musk a catalogat activitatea USAID drept „ineficientă și inutilă pentru cetățenii americani”.

Comunitatea științifică internațională a condamnat însă decizia, avertizând că până în 2030 închiderea agenției ar putea duce la peste 14 milioane de decese suplimentare la nivel global, o treime dintre acestea în rândul copiilor.

În Congres au existat critici privind depășirea atribuțiilor prezidențiale, întrucât desființarea unei agenții finanțate de legislativ necesită aprobarea acestuia. Cu toate acestea, Casa Albă a continuat procesul, închizând definitiv agenția după luni de controverse.

Pentru mai multe ș5tiri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#USAID #bani #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.