Trump închide USAID: 60 de ani de ajutor umanitar, șterși cu buretele

Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), principalul instrument al Washingtonului pentru programe umanitare și asistență globală din ultimii șase decenii, își încetează oficial activitatea. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat american, Marco Rubio, într-o postare pe rețeaua X.

Potrivit acestuia, o parte dintre proiectele esențiale vor trece în gestiunea Departamentului de Stat, iar restul vor fi închise. Procesul de lichidare este coordonat de directorul Biroului pentru Buget și Administrație, Russell Vought. „De la începutul anului am economisit contribuabililor zeci de miliarde de dolari. Odată cu transferul programelor către Departamentul de Stat, USAID se închide oficial”, a scris Rubio.

Decizia vine după ce, în martie, președintele Donald Trump a dispus stoparea a circa 83% dintre proiectele agenției – aproape 5.800 de granturi, inclusiv programe majore în Ucraina, Etiopia și Iordania. Circa o mie de proiecte au fost preluate de Departamentul de Stat.

Fondată în 1961, USAID avea aproximativ 10.000 de angajați la nivel global și un buget anual de aproape 43 miliarde dolari. Agenția susține că, prin programele sale, a salvat peste 90 de milioane de vieți, dintre care circa 30 de milioane de copii.

Totuși, administrația Trump a criticat în repetate rânduri agenția, acuzând risipă de fonduri și chiar finanțarea unor „proiecte suspecte”, inclusiv cercetări legate de COVID-19. Un audit realizat cu implicarea lui Elon Musk a catalogat activitatea USAID drept „ineficientă și inutilă pentru cetățenii americani”.

Comunitatea științifică internațională a condamnat însă decizia, avertizând că până în 2030 închiderea agenției ar putea duce la peste 14 milioane de decese suplimentare la nivel global, o treime dintre acestea în rândul copiilor.

În Congres au existat critici privind depășirea atribuțiilor prezidențiale, întrucât desființarea unei agenții finanțate de legislativ necesită aprobarea acestuia. Cu toate acestea, Casa Albă a continuat procesul, închizând definitiv agenția după luni de controverse.

Pentru mai multe ș5tiri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#USAID #bani #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irakul a majorat puternic discounturile pentru petrolul livrat în luna octombrie, oferind reduceri de până la 37 de dolari pe baril față de cotațiile de referință regionale, potrivit informațiilor obținute de Bloomberg.

Compania petrolieră de stat SOMO a oferit țițeiul Basrah Medium cu un discount de 34,5 dolari pe baril, iar Basrah Heavy cu până la 37 de dolari sub prețul de referință aplicabil pieței de destinație. Documentele datate 29 septembrie vizează livrările programate între 1 și 31 octombrie.

Reducerile sunt semnificativ mai mari decât cele oferite pentru lunile anterioare. În august și septembrie, discounturile pentru petrolul irakian au fost, în general, sub 30 de dolari pe baril.

Pentru livrările către Asia, prețurile de referință sunt calculate în raport cu media cotațiilor Oman și Dubai. Pentru Europa este utilizat Brent, iar pentru livrările către America de Nord și de Sud Argus Sour Crude Index.

Potrivit Bloomberg, reducerea agresivă a prețurilor arată dificultățile cu care se confruntă Irakul în transportul petrolului pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Poziția geografică și dependența de rutele maritime din Golful Persic fac exporturile irakiene mai vulnerabile decât cele ale unor producători vecini.

Irakul nu dispune nici de o flotă proprie importantă de petroliere, ceea ce obligă Bagdadul să ofere discounturi mari pentru a atrage cumpărători și pentru a compensa riscurile și costurile suplimentare ale transportului.

Șeful SOMO, Ali Nizar, declara pe 20 septembrie că intensificarea concurenței dintre producătorii din Golf a determinat o parte dintre cumpărătorii tradiționali ai petrolului irakian să se orienteze spre alți furnizori care oferă condiții mai avantajoase.

Presiunea este amplificată și de creșterea puternică a costurilor de transport maritim. Lipsa superpetrolierelor disponibile a scumpit navlul la nivel global, iar unele tranzacții au devenit neprofitabile chiar și în condițiile unor reduceri importante la prețul petrolului.

Prin urmare, discounturile de până la 37 de dolari pe baril reprezintă o încercare a Irakului de a-și menține fluxurile de export într-un context în care riscurile geopolitice și costurile logistice au crescut semnificativ.

#Irak #petrol #reducere