„Nu toți agricultorii sunt milionari de vitrină” – Forța Fermierilor acuză Guvernul de manipulare în fața UE

Asociația „Forța Fermierilor” a adresat o scrisoare deschisă comisarului european pentru Agricultură și Alimentație, Christophe Hansen, aflat într-o vizită la Chișinău, prin care solicită sprijin real pentru agricultorii moldoveni, acuzați că sunt ignorați și marginalizați de politicile guvernamentale.

În document, fermierii reclamă că imaginea agriculturii prezentată oficialilor europeni în timpul vizitei se limitează la câteva afaceri privilegiate, susținute masiv prin subvenții și credite preferențiale. „Această imagine nu reflectă realitatea – mii de producători mici și mijlocii sunt împinși spre faliment, iar rafturile supermarketurilor din Chișinău arată cât de puțină pondere au produsele locale”, se arată în scrisoare.

Asociația atrage atenția asupra efectelor devastatoare ale războiului din Ucraina și ale secetelor repetate, care au decapitalizat agricultorii mai grav decât orice altă criză. „Peste 33 de mii de muncitori din agricultură au părăsit țara în ultimii ani. Zootehnia și procesarea cerealelor au fost abandonate, iar fermierii mici marginalizați”, susțin semnatarii.

Fermierii denunță și atitudinea autorităților de la Chișinău, acuzate de măsuri punitive și lipsă de sprijin în crize. „Prim-ministrul a declarat că nu contează dacă 1,7 milioane de hectare vor fi lucrate de 3.000 sau 1.000 de companii. Practic, pentru guvern, fermierii mici nu contează. În plus, agricultorii au fost etichetați drept ‘pro-ruși’ sau ‘anti-europeni’ doar pentru că au cerut politici corecte”, se menționează în adresare.

În final, „Forța Fermierilor” cere comisarului european: evaluarea obiectivă a situației reale din agricultură, dincolo de vitrinele oficiale, o abordare echilibrată care să nu discrimineze sectoarele agricole, sprijin pentru creșterea competitivității înaintea liberalizării totale a pieței cu UE,
condiționarea asistenței europene de politici echitabile pentru toți agricultorii.

„Integrarea europeană nu trebuie să fie un proces care accelerează dispariția a mii de fermieri, ci unul care să le ofere sprijin și șansa de a deveni parte din succesul comunității europene”, se încheie scrisoarea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comisar #seceta #fermieri #acuzatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat