Briefingul Zilei: Cum funcționează Parlamentul Republicii Moldova

Republica Moldova este un stat parlamentar. Asta înseamnă că Legislativul este organul reprezentativ suprem al poporului. Deputații sunt aleși o dată la 4 ani, prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
După ce a fost ales, Parlamentul se convoacă la ședința de constituire, apoi se formează fracțiunile. Potrivit legii, acestea trebuie să aibă cel puțin cinci deputați.

Șeful Legislativului este speakerul sau altfel spus președintele Parlamentului. Fiecare fracțiune formată poate propune o persoană pentru funcție, apoi urmează votul secret.

Preşedintele Legislativului va conduce instituția pe durata mandatului Parlamentului și poate fi revocat înainte de termen la cererea fracţiunii care l-a propus sau a 1/3 din numărul deputaților.

Instituția are un Regulament în baza căruia activează. Deputații sunt obligați să îl respecte. Dacă nu se vor prezenta la ședințele plenare sau vor încălca ordinea în cadrul lor, aleșii poporului riscă sancțiuni, interdicții de a veni în plen o perioadă sau ridicarea salariului.

Parlamentul are Birou Permanent și Comisii permanente, iar la necesitate se pot forma și comisii speciale.
Biroul permanent se creează luând în considerare reprezentarea proporțională a fracțiunilor în Legislativ. Membrii lui sunt responsabili de buna funcționare a instituției, setarea agendelor și datelor ședințelor plenare, determinarea componenței comisiilor permanente și asigurarea transparenței.

Membrii comisiilor permanente avizează proiectele de lege, au grijă ca acestea să nu fie în contradicție cu alte reglementări în vigoare, desfășoară consultări publice și pot forma grupuri de lucru cu experţi şi specialişti în anumite domenii.

Ședințele Parlamentului sunt publice, însă în unele situații deputații pot cere reuniune cu ușile închise. Potrivit Constituției, Parlamentul adoptă legi, hotărâri, moțiuni, declară referendumuri, aprobă direcțiile principale a politicii statului, doctrina militară, a țării, acordă vot de încredere sau neîncredere Guvernului, ratifică, denunţă, suspendă sau anulează tratate internaționale, stabilește bugetul țării, poate declara stare de urgență, asediu sau război și exercita alte atribuții pe care i le conferă Legea Supremă.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mașinile electrice s-ar putea scumpi din 2027, odată ce statul introduce o acciză suplimentară, calculată în funcție de greutatea automobilului. Momentan, cei care aduc în țară un vehicul electric beneficiază de scutire totală de accize la import.

Numai în primele opt luni ale acestui an au fost importate 2.036 de automobile electrice, aproape dublu față de aceeași perioadă din 2025.

„Dacă vorbim despre o mașină micuță, cea mai mică, atunci va fi o scumpire considerabilă. O mașină de oraș, un Renault Zoe, un BYD Seagull, se va scumpi în jur de 600-700 de euro”, a declarat Munteanu, care ar fi preferat introducerea TVA-ului în locul noii accize.

Vestea a pus moldovenii pe jar: imediat după anunțul Guvernului, importurile de mașini electrice au crescut cu aproape 12%.

Automobilele electrice rămân însă departe de a domina piața,din cele 36.262 de autoturisme importate în primele opt luni, doar 2.036 sunt electrice, restul fiind pe benzină, hibrid sau diesel. Tocmai de aceea, criticii spun că o taxă suplimentară pe electrice transmite un mesaj contradictoriu față de obiectivele de mobilitate ecologică ale statului.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale consideră că măsura nu este corelată cu aceste obiective și invocă exemplul altor state europene, unde facilitățile au fost retrase gradual. Ministerul Finanțelor argumentează însă că este nevoie de venituri suplimentare, pe măsură ce scad încasările din taxarea mașinilor cu ardere internă.

Impactul total estimat al accizei pe mașinile electrice este de circa 278 de milioane de lei, parte dintr-un total de 500 de milioane de lei din accizele auto.

Material realizat de Vlada CIORICI.