Gazul Moldovei, asigurat prin 13 firme europene și 54 de runde de licitații

SA Energocom a anunțat că, până la 10 septembrie 2025, a achiziționat 90,9% din consumul ferm prognozat pentru anul gazier 2025–2026, care începe la 1 octombrie 2025. Volumul cumpărat constituie 7,45 milioane MWh, echivalentul a circa 700 milioane metri cubi de gaze, inclusiv consumul integral al lunii septembrie curente.

Procesul de achiziție a vizat în întregime necesarul pentru sezonul rece octombrie 2025 – martie 2026, garantând astfel livrările neîntrerupte în perioada de iarnă.

Pentru asigurarea volumelor, Energocom a desfășurat, din luna mai până în prezent, 54 de runde de licitații la care au participat 13 companii din Elveția, Austria, Polonia, Cehia, România, Bulgaria, Germania și Olanda. Din total, 26 de runde s-au finalizat cu succes.

Pentru transparență și corectitudine, la licitații au asistat reprezentanți ai Ministerului Energiei, Agenției Proprietății Publice, Cabinetului Prim-ministrului, SIS și ai societății civile.

În paralel, Energocom a inițiat achiziția volumelor suplimentare pentru constituirea obligației de stocare, echivalentă cu 15% din consumul anual prognozat – aproximativ 1,45 milioane MWh sau 140 milioane metri cubi de gaze. Acestea urmează să fie depozitate în facilități din statele vecine.

Gazele au fost achiziționate cu livrare fermă pe lunile de consum, la preț fix și preț indexat, corelat cu cotațiile principalelor burse regionale – TTF (Olanda) și BRM (România). Toate achizițiile au fost făcute în baza strategiei aprobate de Consiliul de Administrație al Energocom.

Prețurile finale nu au fost comunicate, compania invocând clauze de confidențialitate și necesitatea protejării competitivității ofertelor, urmând să fie publicate după finalizarea perioadei de livrare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #achizitie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.