Doar 37% din banii pentru drumuri cheltuiți la jumătate de an

În cadrul ședinței Consiliului Fondului Rutier, prezidate de prim-ministrul Dorin Recean, Administrația Națională a Drumurilor (AND) a prezentat raportul privind utilizarea fondurilor destinate infrastructurii rutiere. Potrivit datelor, în primele șase luni ale anului 2025 au fost valorificate peste 1 miliard de lei pentru lucrări de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale. Suma reprezintă aproximativ 37% din bugetul anual alocat, care se ridică la 2,7 miliarde de lei.

Premierul Dorin Recean a subliniat că infrastructura rutieră se află într-un proces continuu de modernizare: „Sper să creștem în continuare capacitatea noastră de a construi drumuri calitative și anume să avem cât mai multe companii locale care pot face acest lucru. Fondurile de preaderare, în condițiile continuării parcursului european, ne vor oferi posibilitatea să accelerăm construcția infrastructurii.”

În cadrul ședinței a fost coordonat proiectul de modificare a Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2025. Redistribuirea s-a făcut pe baza resurselor disponibile, a economiilor realizate și a prioritizării cheltuielilor.

În prezent, Administrația Națională a Drumurilor administrează 5.993,24 km de drumuri naționale, dintre care 631 km drumuri expres, 2.011,6 km drumuri republicane și 3.350,6 km drumuri regionale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fond #drumuri #reparatii #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional avertizează că Republica Moldova colectează semnificativ mai puține venituri fiscale comparativ cu alte state cu nivel similar de dezvoltare, iar acest lucru se datorează unui sistem fiscal complex și distorsionant. Concluziile se regăsesc în raportul FMI publicat la finalul misiunii de evaluare desfășurate în Republica Moldova.

Potrivit experților FMI, pentru a reduce costurile de conformare fiscală și pentru a susține creșterea economică, reformele trebuie să vizeze, în primul rând, simplificarea sistemului fiscal și eliminarea măsurilor de stimulare fiscală ineficiente. FMI indică drept exemplu scutirile și cotele reduse de TVA, care afectează eficiența proceselor de producție și nu sunt direcționate către categoriile care au cea mai mare nevoie de sprijin.

Fondul subliniază că extinderea bazei de impozitare trebuie realizată concomitent cu îmbunătățirea administrării fiscale. Acest lucru presupune utilizarea mai largă a controalelor bazate pe analiza riscurilor și aplicarea unor metode moderne de asigurare a disciplinei fiscale, astfel încât să fie colectate venituri suplimentare fără a penaliza contribuabilii corecți.

În același timp, FMI menționează că reformele fiscale ar trebui să genereze, încă din faza inițială, venituri suficiente pentru a acoperi cel puțin costurile anticipate ale reformei administrației publice. Pe termen mediu, însă, vor fi necesare surse suplimentare de venit pentru a garanta sustenabilitatea bugetului de stat.

Experții FMI atrag atenția că o eventuală creștere a poverii fiscale totale va impune revizuirea gradului de progresivitate a impozitelor pe venit și pe avere, pentru a asigura un echilibru între consolidarea bugetară și echitatea socială.