Doar 37% din banii pentru drumuri cheltuiți la jumătate de an

În cadrul ședinței Consiliului Fondului Rutier, prezidate de prim-ministrul Dorin Recean, Administrația Națională a Drumurilor (AND) a prezentat raportul privind utilizarea fondurilor destinate infrastructurii rutiere. Potrivit datelor, în primele șase luni ale anului 2025 au fost valorificate peste 1 miliard de lei pentru lucrări de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale. Suma reprezintă aproximativ 37% din bugetul anual alocat, care se ridică la 2,7 miliarde de lei.

Premierul Dorin Recean a subliniat că infrastructura rutieră se află într-un proces continuu de modernizare: „Sper să creștem în continuare capacitatea noastră de a construi drumuri calitative și anume să avem cât mai multe companii locale care pot face acest lucru. Fondurile de preaderare, în condițiile continuării parcursului european, ne vor oferi posibilitatea să accelerăm construcția infrastructurii.”

În cadrul ședinței a fost coordonat proiectul de modificare a Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2025. Redistribuirea s-a făcut pe baza resurselor disponibile, a economiilor realizate și a prioritizării cheltuielilor.

În prezent, Administrația Națională a Drumurilor administrează 5.993,24 km de drumuri naționale, dintre care 631 km drumuri expres, 2.011,6 km drumuri republicane și 3.350,6 km drumuri regionale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fond #drumuri #reparatii #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.