Contraste în economiile moldovenilor: 33 miliarde aduc dobândă, 28 miliarde zac în conturi

19 Sept. 2025, 11:55
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2025, 11:55 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Portofoliul total de depozite din sectorul bancar al Republicii Moldova a constituit, la sfârșitul lunii august, 88,25 miliarde lei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Din această sumă, 51,8 miliarde lei revin depozitelor persoanelor fizice, iar 36,4 miliarde lei – persoanelor juridice.

Cele mai mari ponderi le dețin depozitele la termen cu dobândă – 33,4 miliarde lei, urmate de depozitele la vedere fără dobândă – 28,5 miliarde lei și depozitele la vedere cu dobândă – 26,1 miliarde lei. Depozitele la termen fără dobândă au avut o pondere redusă, însumând doar 102,5 milioane lei.

În funcție de monedă, depozitele atrase în lei moldovenești au depășit 47,7 miliarde lei, iar cele în valută străină echivalentul a circa 40,5 miliarde lei.

Cele mai mari portofolii de depozite le au Moldova Agroindbank (MAIB) – peste 30,3 miliarde lei, Moldindconbank – 23,5 miliarde lei, Victoriabank – 13,8 miliarde lei și OTP Bank – 9,2 miliarde lei. La polul opus, băncile cu cele mai mici portofolii sunt EuroCreditBank (circa 823 milioane lei) și Comertbank (aproximativ 920 milioane lei).

Datele BNM arată că gospodăriile populației continuă să fie principala sursă de resurse, cu peste jumătate din volumul depozitelor totale. Depozitele persoanelor juridice – care includ companii, instituții financiare și bugete publice – au totalizat circa 36,4 miliarde lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.