Contraste în economiile moldovenilor: 33 miliarde aduc dobândă, 28 miliarde zac în conturi

Portofoliul total de depozite din sectorul bancar al Republicii Moldova a constituit, la sfârșitul lunii august, 88,25 miliarde lei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Din această sumă, 51,8 miliarde lei revin depozitelor persoanelor fizice, iar 36,4 miliarde lei – persoanelor juridice.

Cele mai mari ponderi le dețin depozitele la termen cu dobândă – 33,4 miliarde lei, urmate de depozitele la vedere fără dobândă – 28,5 miliarde lei și depozitele la vedere cu dobândă – 26,1 miliarde lei. Depozitele la termen fără dobândă au avut o pondere redusă, însumând doar 102,5 milioane lei.

În funcție de monedă, depozitele atrase în lei moldovenești au depășit 47,7 miliarde lei, iar cele în valută străină echivalentul a circa 40,5 miliarde lei.

Cele mai mari portofolii de depozite le au Moldova Agroindbank (MAIB) – peste 30,3 miliarde lei, Moldindconbank – 23,5 miliarde lei, Victoriabank – 13,8 miliarde lei și OTP Bank – 9,2 miliarde lei. La polul opus, băncile cu cele mai mici portofolii sunt EuroCreditBank (circa 823 milioane lei) și Comertbank (aproximativ 920 milioane lei).

Datele BNM arată că gospodăriile populației continuă să fie principala sursă de resurse, cu peste jumătate din volumul depozitelor totale. Depozitele persoanelor juridice – care includ companii, instituții financiare și bugete publice – au totalizat circa 36,4 miliarde lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depozite #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 10 mii de persoane au semnat o petiție publică, lansată de Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ), prin care este solicitată organizarea unor audieri publice privind înghețarea valorii de referință în bugetul de stat pentru anul 2026 la nivelul de 2500 de lei. Demersul a fost făcut public pe 19 decembrie 2025.

În urma ședinței naționale a liderilor sindicali, Federația a transmis scrisori oficiale către președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și premierul Alexandru Munteanu, cerând implicarea autorităților în examinarea impactului deciziei bugetare asupra sistemului educațional și de cercetare.

Potrivit FSEȘ, menținerea valorii de referință la nivelul actual afectează grav remunerarea, demnitatea profesională și stabilitatea personalului din educație și cercetare. În acest context, sindicatele cer ca în noua lege a salarizării să fie introdus un mecanism automat de indexare a valorii de referință, proporțional cu rata anuală a inflației.

Reprezentanții sindicatelor subliniază că o astfel de prevedere ar asigura predictibilitate și echitate salarială și ar proteja veniturile angajaților în condițiile creșterii costului vieții.

FSEȘ solicită organizarea audierilor publice cu participarea sindicatelor, mediului academic și a societății civile, pentru a discuta efectele înghețării valorii de referință înainte de adoptarea finală a bugetului de stat pentru anul 2026.

Autoritățile au anunțat că lefurile cadrelor didactice nu vor fi majorate de la 1 ianuarie 2026, creșterile salariale urmând a fi aplicate nu mai devreme de luna septembrie.