Fermierii, furnizori pentru miliardari – cine câștigă lupta pe piața cerealelor de pste Prut

România rămâne, și în sezonul agricol 2025–2026, un jucător de prim rang pe piața cerealelor din Europa, cu aproape 3 milioane de tone deja exportate. Recoltele fermierilor români au devenit ținta cumpărătorilor internaționali, iar competiția pentru grâne se intensifică.

Dacă până acum destinațiile tradiționale erau Egiptul și Iordania, o surpriză majoră vine din partea Arabiei Saudite, una dintre cele mai bogate țări ale lumii. Regatul a importat în sezonul precedent peste 800.000 de tone de grâu românesc, aproape cât Egiptul (820.000 tone), și a dominat importurile de orz din România, depășind Iordania și Kuweitul. În sezonul actual, Egiptul a contractat deja volume importante, inclusiv grâu de origine românească, notează AgroTv.

Printr-un acord semnat pe 18 august 2025, compania de stat Future of Egypt (FoE) – o structură cu legături militare care a preluat atribuțiile de achiziții de la agențiile civile – a cumpărat loturi de 30.000 de tone de grâu românesc, pe lângă alte contracte cu Franța și Ucraina. Prețurile negociate de FoE se situează între 265 și 270 dolari/tonă, tranzacțiile fiind realizate rapid și, uneori, în afara circuitelor tradiționale.

Succesul exporturilor pune însă presiune pe piața internă, unde fermierii se confruntă cu dilema echilibrului între vânzările externe profitabile și asigurarea necesarului pentru consumul intern. Cu Arabia Saudită, Egipt și Iordania printre clienții principali, România își consolidează rolul de furnizor-cheie de securitate alimentară în Orientul Mijlociu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #export #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.