Rușii, obligați să plătească războiul lui Putin: TVA urcă la 22%

Ministerul Finanțelor de la Moscova a prezentat guvernului proiectul bugetului federal pentru anul 2026 și perioada planificată 2027–2028, care prevede creșterea taxei pe valoare adăugată (TVA) de la 20% la 22%. Potrivit instituției, veniturile suplimentare obținute prin această măsură vor fi direcționate către „finanțarea apărării și securității”, scrie Moskow Times.

Cota redusă de TVA de 10% va fi menținută pentru bunurile și serviciile de importanță socială — alimente, medicamente, produse pentru copii, presă periodică și cărți.

Printre alte surse suplimentare de venit propuse de Ministerul Finanțelor se numără: eliminarea facilităților fiscale temporare introduse în perioada pandemiei, extinderea numărului de contribuabili care achită TVA prin schema simplificată (prin reducerea pragului de la 60 milioane la 10 milioane ruble venit anual), introducerea unei taxe pe jocurile de noroc (5% din mize și 25% din profitul caselor de pariuri), precum și privatizarea celor mai mari companii de stat. Dacă modificările la Codul bugetar și fiscal vor fi aprobate, acestea vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.

Inițiativa survine pe fundalul creșterii accelerate a deficitului bugetar. Pentru 2025, Ministerul Finanțelor prognozase un deficit de 1,17 trilioane ruble (0,5% din PIB), dar în perioada ianuarie–august acesta a atins deja 4,19 trilioane ruble (1,9% din PIB). Scăderea veniturilor din petrol și gaze cu 20,2% față de anul precedent și majorarea cheltuielilor pentru războiul din Ucraina cu 21,1% au dus la această situație.

TVA este unul dintre principalii piloni ai bugetului federal rus. În 2024, a generat aproape 37% din încasări (13,5 trilioane ruble). Ultima majorare a avut loc în 2019, când cota a fost ridicată de la 18% la 20%. Potrivit calculelor The Bell, o nouă creștere ar putea aduce bugetului circa 1 trilion ruble anual, adică aproximativ 0,5% din PIB.

Reprezentanții mediului de afaceri avertizează însă asupra efectelor negative. Președintele Uniunii Ruse a Industriașilor și Antreprenorilor, Aleksandr Șohin, a atras atenția că majorarea TVA va duce inevitabil la un nou val de scumpiri: „Din nou inflație, din nou creșterea dobânzilor și așa mai departe”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#TVA #razboi #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.