Ce se întâmplă când la o secție de votare din străinătate se epuizează buletinele? Interviu cu Victor Martin de la MAE

Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul misiunilor diplomatice ale țării noastre, oferă suport pentru organizarea alegerilor la secțiile de votare din afara țării. Procesul are loc cu acceptul statelor gazdă, iar mai multe detalii despre cum se desfășoară procesul, ce provocări și riscuri există, dar și care sunt cele mai frecvente întrebări ale conaționalilor din străinătate despre scrutin a relatat în studioul RLIVE TV Victor Martin, șeful Direcției Afaceri Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

Conform diplomatului, secțiile de votare au fost constituite astfel încât, acolo unde se înregistrează număr mare de votanți cetățenii să poată fi direcționați către alte birouri electorale, în caz că stocul buletinelor de vot se epuizează.

„Ministerul de Externe împreună cu colegii din misiuni diplomatice au examinat și analizat posibile locații unde au fost deschise secții de votare, în așa mod ca ele să fie într-o proximitate una față de alta. În cazul în care buletinele de vot ar ajunge spre epuizare, cetățenii care ar dori să-și exercite dreptul la vot pot fi direcționați spre alte secții de votare”, a explicat Victor Martin.

Vorbind despre funcționarii electorali care vor activa la secțiile de votare din străinătate, oficialul a precizat că președintele și secretarul sunt reprezentanți ai MAE sau se propun de minister, fiecare partid din Parlament își poate propune un reprezentant, iar restul membrilor biroului electoral sunt din rândul conaționalilor din statul gazdă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Diplomații moldoveni sunt pregătiți să facă față oricăror scenarii posibile, iar țările gazdă s-au declarat dispuse să ofere sprijin. În cazul unor situații excepționale, așa cum s-a întâmplat la scrutinul precedent, când au parvenit alerte false cu bombă la secții de votare din afara țării, forțele de ordine din statele gazdă vor oferi sprijin.

„Colegii noștri din misiunile diplomatice, dar și colegii noștri din diasporă, care fac parte din echipele birourilor electorale peste hotare, sunt informați cu privire la posibile acțiuni de împiedicare a bunei desfășurări a procesului electoral, au acces la protocoalele corespunzătoare. Sunt și există regulamente care prevăd modul și comportamentul în diferite situații și sunt pregătiți pentru gestionarea situațiilor care pot interveni”, a precizat Martin.

Funcționarul a mai menționat că, în contextul alegerilor, de cele mai multe ori, moldovenii din străinătate apelează la personalul diplomatic pentru a se informa despre locațiile birourilor electorale și actele de identitate în baza cărora pot vota.

„Ministerul de Externe depune efortul maximal pentru ca în această zi un număr cât mai mare de cetățenii Republicii Moldova să poată participa și să-și poată exercita dreptul fundamental la vot. Vreau să menționez că anul acesta pentru bună desfășurare a procesului electoral sunt antrenate peste 4000 de persoane. Este cu adevărat un efort pentru cetățenii noștri care se află peste hotare, ca ei să poată veni într-un număr cât mai mare să-și exercite acest drept fundamental și pe această cale sunt invitați toți cetățenii noștri de peste hotare să se prezinte în ziua de duminică, 28 septembrie, la cel mai apropiat birou electoral”, a punctat Victor Martin.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.