Bulgaria închide robinetul: tranzitul gazului rusesc se oprește în 2026

Bulgaria intenționează să pună capăt tranzitului gazelor rusești pe teritoriul său, către Serbia și Ungaria, în 2026, a declarat marți premierul bulgar Rosen Jelyazkov, ca răspuns la apelul președintelui american Donald Trump către Europa de a înceta să mai cumpere energie rusească, informează EFE, citată de Agerpres.

De asemenea, în 2028 gazele naturale rusești ar urma să fie excluse complet de pe piața energetică din Bulgaria, a adăugat premierul Rosen Jelyazkov de la New York, unde participă la Adunarea Generală a ONU.

‘În ceea ce privește apelul președintelui Trump, făcut în timpul sesiunii Adunării Generale, noi, ca parte a Uniunii Europene, ne vom alătura deciziei Uniunii de a suspenda, pe termen scurt (2026), contractele pentru utilizarea sau tranzitul gazelor naturale rusești’, a declarat Jelyazkov.

Până în 2026, contractele pentru utilizarea sau tranzitul gazelor naturale rusești ar trebui reziliate, iar pe termen lung, până în 2028, acestea ar trebui excluse complet de pe piața energetică bulgară, a precizat premierul Jelyazkov.

Dacă în urnă cu câțiva ani, Bulgaria se baza aproape în întregime pe Rusia pentru a-și acoperi nevoile energetice, în prezent țara vecină își acoperă întregul consum de gaze cu importuri de gaze naturale lichefiate (GNL), care sosesc printr-o conductă din Grecia.

Premierul Jelyazkov a dat asigurări că Bulgaria a convenit deja asupra unor condiții foarte favorabile pentru importul de gaze lichefiate din Statele Unite.

Bulgaria găzduiește o secțiune a conductei Turkish Stream (numită Balkan Stream pe secțiunea bulgară) și nu primește gaze pe această rută, ci doar percepe taxe pentru tranzitul gazelor pe teritoriul său.

Grupul rus Gazprom a rezervat aproape întreaga capacitate – 13 miliarde de metri cubi pe an – a conductei Turkish Stream, care furnizează gaze naturale Serbiei și Ungariei prin Turcia și Bulgaria.

Construită între 2017 și 2021, secțiunea bulgară a Turkish Stream a intrat în funcțiune la 1 ianuarie 2022, cu mai puțin de două luni înainte ca Rusia să lanseze invazia Ucrainei. De atunci și până la sfârșitul lunii martie 2024, veniturile Bulgariei din tranzitul de gaze prin această instalație s-au ridicat la aproximativ 800 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tranzit #gaz #Bulgaria #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.