PAS domină cheltuielile electorale: 8,3 milioane doar pe spoturi publicitare

Comisia Electorală Centrală a publicat datele privind cheltuielile partidelor și blocurilor electorale înregistrate în primele patru săptămâni de campanie pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Conform datelor, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) este lider la cheltuieli, cu peste 15 milioane de lei utilizați. Din această sumă, 8,3 milioane lei au fost direcționați către spoturi publicitare, iar 4,37 milioane lei – pentru materiale promoționale. Principalele surse de finanțare au fost donațiile cetățenilor și mijloacele alocate partidului din bugetul de stat.

Pe locul doi se află Blocul Patriotic, cu cheltuieli de 9,3 milioane lei, dintre care peste 80% au mers tot pe publicitate. Urmează Blocul Alternativa, cu 5,7 milioane lei, bani proveniți din donațiile persoanelor fizice și ale membrilor de partid, utilizați în mare parte pentru promovare.

Partidul Nostru a raportat cheltuieli de aproape 5 milioane lei, cea mai mare parte pentru publicitate, iar circa 300 de mii lei pentru combustibil. Mișcarea Respect Moldova a declarat peste 2 milioane lei cheltuiți, în timp ce PSDE a indicat aproximativ 1 milion lei, iar CUB – circa 400 de mii lei.

În ceea ce privește formațiunile cu bugete reduse, AUR a raportat 230 de mii lei, Democrația Acasă – 180 de mii lei, Împreună – 160 de mii lei, iar Moldova Mare – doar 88 de mii lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#partide #cheltuieli #bani #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Veaceslav Platon contestă în instanță extrădarea sa din Marea Britanie în Republica Moldova, susținând că dosarele penale intentate pe numele său au un caracter politic. Declarațiile au fost făcute în cadrul audierilor desfășurate la Tribunalul Westminster Magistrates din Londra, scrie Reuters.

Platon, în vârstă de 53 de ani, a fost arestat în capitala britanică anul trecut, după ce autoritățile moldovene au solicitat extrădarea sa. Procurorii îl acuză că ar fi participat la o schemă de spălare de bani prin care, între 2010 și 2014, ar fi fost transferate aproximativ 22 de miliarde de dolari din Rusia prin intermediul sistemului bancar moldovenesc, precum și de alte infracțiuni.

Potrivit acuzării, Platon ar fi făcut parte dintr-o rețea care utiliza conturi deschise la Moldindconbank, instituție financiară în care acesta deținea acțiuni. Procurorii susțin că fondurile erau prezentate drept plăți comerciale sau împrumuturi legitime, însă rambursarea acestora era blocată intenționat, iar ulterior erau inițiate procese în instanță pentru a conferi aparență de legalitate transferurilor.

În fața instanței britanice, Veaceslav Platon a declarat că dosarele penale împotriva sa urmăresc eliminarea sa ca adversar politic și confiscarea participațiilor pe care le-ar fi deținut la Moldindconbank și Moldova Agroindbank.

„Am fost proprietarul acțiunilor celor mai mari două bănci din țară și al trei dintre cele mai mari companii de asigurări. Nu exista o persoană mai influentă în domeniul economic și financiar decât mine, iar ea m-a perceput ca pe o amenințare”, a afirmat Platon, referindu-se la președinta Maia Sandu.

Acesta a mai declarat că intenționa să sprijine parcursul proeuropean al Republicii Moldova, însă a susținut că Maia Sandu ar fi adoptat încă de la început o poziție potrivit căreia doar ea reprezintă „binele pentru țară”.

Autoritățile moldovene resping însă aceste acuzații. În documentele depuse la dosar, reprezentanții Republicii Moldova susțin că procedurile penale nu au motivație politică, ci se bazează pe probe cu presupuse activități infracționale.

„Urmăririle penale împotriva lui Veaceslav Platon nu sunt motivate politic. Ele se bazează pe dovezi ale unor infracțiuni care au dus la formularea unor acuzații întemeiate”, se arată în poziția autorităților moldovene prezentată instanței.

Audierile cu privire la cererea de extrădare vor continua pe parcursul lunii august și vor fi reluate în noiembrie. Instanța britanică urmează să pronunțe o decizie la o dată ulterioară.