Piața valutară fără numerar sub presiune, cererea a depășit oferta

Rulajul pe piața valutară fără numerar a constituit 1,3 miliarde de euro în luna august, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Pe piața interbancară au fost consemnate cumpărări de 26,6 milioane de euro și vânzări de 31,9 milioane de euro, în timp ce pe piața intrabancară volumele au fost mult mai ridicate: 449,5 milioane de euro la cumpărări și 793,3 milioane de euro la vânzări.

Dolarul SUA a dominat tranzacțiile intrabancare, cu cumpărări de circa 173,4 milioane de euro echivalent și vânzări de 273,8 milioane de euro. Euro a avut o pondere și mai mare, cu peste 266 milioane de euro cumpărări și 491 milioane de euro vânzări. Rubla rusească a generat tranzacții reduse, de aproximativ 1,45 milioane de euro la cumpărări și 4,67 milioane de euro la vânzări. Leul românesc a înregistrat vânzări de peste 20,7 milioane de euro, la doar 1,63 milioane de euro cumpărări. Tranzacții mai mici au vizat lira sterlină (5,36 milioane de euro cumpărări și 1,71 milioane de euro vânzări), francul elvețian (1,44 milioane de euro cumpărări și 0,36 milioane de euro vânzări), dar și hrivna ucraineană sau alte valute.

În total, piața valutară fără numerar a consemnat un deficit de valută pe segmentul bancar, cu vânzări de peste 343 milioane de euro mai mari decât cumpărările. Aceste date confirmă tendința de presiune pe piața valutară, cu cerere net superioară de valută din partea clienților față de oferta disponibilă, în special pe segmentele dolar și euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cerere #euro #dolari #oferta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.