Inteligența cuantică intră în bănci: primul succes global, semnat HSBC

Banca britanică HSBC a anunțat că a reușit pentru prima dată să utilizeze calculatoarele cuantice în tranzacționarea obligațiunilor, obținând rezultate promițătoare. Potrivit datelor comunicate agenției Reuters, proiectul dezvoltat împreună cu IBM a crescut acuratețea previziunii privind executarea unei tranzacții la prețul dorit cu 34%.

„Avem acum un exemplu concret că tehnologia cuantică poate rezolva probleme de afaceri reale și la scară mare”, a declarat Philip Intallura, șeful diviziei de tehnologii cuantice din cadrul HSBC.

Calculatoarele cuantice folosesc principiile fizicii cuantice pentru a rezolva unele sarcini incomparabil mai rapid decât computerele clasice. Deși domeniul se află încă la început, specialiștii susțin că tehnologia ar putea transforma radical industrii precum finanțele, securitatea cibernetică, logistica și sănătatea.

Gigantul Google a anunțat anul trecut că procesorul său cuantic Willow a rezolvat o problemă de calcul în cinci minute, sarcină care ar fi fost imposibil de realizat de cele mai puternice supercomputere existente chiar și într-o durată mai lungă decât întreaga existență a Universului.

De asemenea, JPMorgan a dezvăluit în martie că a generat, în premieră mondială, „numere cu adevărat aleatorii” prin intermediul unui computer cuantic – descoperire cu aplicații potențiale în criptografie, securitate și tranzacționare.

Conform estimărilor McKinsey, piața globală a tehnologiilor cuantice ar putea atinge 100 de miliarde de dolari în următorul deceniu. În comparație, în 2024 veniturile din acest sector au fost de aproximativ 4 miliarde de dolari.

„Dacă un singur mare jucător din sectorul bancar începe să folosească computere cuantice pentru strategii de tranzacționare, ceilalți vor fi obligați să urmeze imediat. Va fi o cursă globală, iar efectul va fi exploziv”, a declarat Miklós Dietz, partener senior la McKinsey.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banc #istorie #tranzactii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acordul de parteneriat dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur intră, la începutul anului 2026, într-o etapă decisivă, după susținerea politică exprimată de Consiliul UE în luna ianuarie. Deși documentul nu este încă ratificat oficial și urmează să fie avizat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și votat în Parlamentul European, direcția strategică este deja conturată: Uniunea Europeană își consolidează relațiile comerciale cu America de Sud, inclusiv ca reacție la tensiunile tarifare cu Statele Unite.

Potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija, relația comercială UE–Mercosur este una profund asimetrică. În 2024, schimburile comerciale au depășit 111 miliarde de euro, însă pentru Uniunea Europeană, Mercosur reprezintă doar 2,14% din totalul exporturilor sale globale. În schimb, pentru statele sud-americane, UE este al doilea partener comercial, absorbind 13–14% din exporturile lor totale, în special produse agricole, alimentare și materii prime.

Structura comerțului explică dezechilibrul. Mercosur exportă masiv produse agricole, soia, cafea, cereale, carne și zahăr, în timp ce UE livrează bunuri industriale cu valoare adăugată mare – mașini, echipamente, produse chimice și farmaceutice. Acordul prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% dintre exporturile UE către Mercosur și pentru 92% dintre exporturile Mercosur către UE, inclusiv reducerea drastică a tarifelor de până la 35% aplicate anterior produselor industriale europene.

Pentru Republica Moldova, impactul nu vine din zona unui „șoc” de preț la alimente, avertizează Iurie Rija. Contingentele tarifare negociate pentru carne, zahăr sau produse de bază sunt marginale raportate la consumul total al UE și nu au capacitatea de a genera distorsiuni majore de preț nici în Uniunea Europeană, nici pe piața moldovenească. Moldova rămâne, oricum, dependentă structural de importuri la carne și zahăr.

Presiunile reale apar însă în segmentele orientate spre export, unde Republica Moldova este deja integrată în piața europeană. Cele mai vulnerabile domenii sunt mierea de albine, bioetanolul, uleiul de floarea-soarelui și uleiul de soia. În cazul mierii, acordul introduce un contingent de 45 de mii de tone fără taxe vamale din Mercosur, echivalent cu 10% din consumul UE și circa un sfert din totalul importurilor. În acest context, exportatorii moldoveni, care livrează anual 4–4,5 mii de tone pe piața europeană, vor fi nevoiți să concureze cu producători sud-americani cu costuri mult mai mici.

O situație similară se conturează pe piața bioetanolului. Eliminarea taxelor pentru un contingent de 450 de mii de tone din Mercosur va intensifica concurența pentru producătorii moldoveni, cu efect direct asupra marjelor de profit și, implicit, asupra prețului de achiziție a porumbului, una dintre cele mai sensibile culturi agricole pentru Republica Moldova.

În cazul uleiului de floarea-soarelui și al uleiului de soia, acordul nu prevede contingente tarifare, ceea ce înseamnă acces nelimitat fără taxe pe piața UE. Deși, în prezent, Moldova exportă volume semnificativ mai mari decât Argentina către UE, eliminarea taxelor va face piața europeană mult mai atractivă pentru producătorii sud-americani, cu riscul comprimării marjelor de procesare în întreg bazinul Mării Negre.

Potrivit lui Iurie Rija, clauza de salvgardare inclusă în acord, care permite UE să reintroducă temporar taxe vamale în cazul unor prejudicii grave pentru industrie, rămâne un instrument limitat și reactiv. În aceste condiții, pentru Republica Moldova, adaptarea nu ține de protecționism, ci de consolidarea capacităților de procesare, diferențierea prin calitate și trasabilitate și poziționarea mai clară pe nișe premium.

Concluzia economistului este una pragmatică: acordul UE–Mercosur nu amenință accesul Moldovei pe piața europeană, dar va reduce marjele de profit în sectoarele-cheie orientate spre export, într-o piață europeană care va deveni structural mai competitivă odată cu intrarea în vigoare a acestui acord.